Blackout – Interconexiunea electrică între Franţa şi Spania, motiv de dispută din cauza faptului că este insuficentă (EFE)

În prezent, această interconexiune se compune din patru linii care traversează Pirineii şi oferă o capacitate de interschimb de până la 2.800 MW, care ar fi trebuit să ajungă la 5.000 MW în 2028, graţie unui proiect în Golful de Vizcaya.

Noua linie între Cubnezais (la nord de Bordeaux) şi Gatika (aproape de Bilbao), a cărei construcţie a început în toamna anului 2023, va avea o lungime de 400 de kilometri, cu un traseu în mare parte submarin şi evaluarea oficială a costurilor făcută atunci a fost de 2,85 miliarde euro, însă a fost stabilită o rezervă de 250 milioane pentru posibile riscuri.

După ce noua linie va intra în funcţiune, cei 5.000 MW capacitate de interschimb vor reprezenta abia 5% din capacitatea de generare a Spaniei, în timp ce Uniunea Europeană a fixat un obiectiv de 10% până în 2020, care ar fi trebuit să urce la 15% în 2030.

În aceste condiţii, Peninsula Iberică este aproape o insulă pe harta electrică europeană, în contextul în care, de exemplu, capacitatea de interschimb a Franţei cu vecinii săi din nord şi din est (Belgia şi Germania) este de patru ori mai mare.

Succesivele guverne spaniole au încercat să preseze Franţa să accelereze alte proiecte, cu puţin succes după ultimul, din Pirineii catalani, din 2016, între Santa Llogaia şi Baixas, care are un tronson subteran, pe lângă tunelul transfrontalier al trenului de mare viteză, mai scrie EFE.

Interconexiunile între ţări pot funcţiona ca element de stabilizare a sistemului în momente critice, de exemplu când există vârfuri de consum şi este greu de răspuns cu mijloacele proprii, dar şi când este un exces de producţie din surse regenerabile, care sunt mai dificil de reglementat.

Franţa, care în mod tradiţional a fost exportator de electricitate graţie producţiei din centralele nucleare (ce acoperă în jur de 70% din producţia totală) a beneficiat de interconexiuni în 2022 când a trebuit să oprească o serie de reactoare din cauza unor incidente tehnice.

Pentru prima dată din 1980, anul acela Franţa a cumpărat mai multă energie electrică de la vecini, faţă de cât a vândut, respectiv 16,5 TWh, iar Spania i-a furnizat 3% din necesar, triplu faţă de 2021, şi la un preţ inferior, datorită producţiei din surse regenerabile din Peninsula Iberică.

O dată recuplate capacităţile nucleare, în 2024 Franţa a bătut recordul de exporturi, cu vânzări nete de 89 TWh, în special în Germania şi Belgia (27,2), Italia (22,3), Marea Britanie (20,1) şi Elveţia (16,7).

Cu Spania, soldul net pozitiv a fost mult mai mic (2,8 TWh), încă o dată limitat de interconexiuni (Franţa a furnizat în total 9,4 TWh Spaniei şi a primit 6,6 TWh, şi pentru că preţurile pe piaţa iberică sunt adesea inferioare celor din restul Europei), scrie agenţia spaniolă.