Într-un interviu acordat agenţiei MEDIAFAX, Blejnar precizează că, pe lângă această categorie de persoane cu venituri mari care va fi monitorizată şi verificată de aparatul central al ANAF, prin intermediul serviciilor judeţene vor fi controlate şi celelalte persoane fizice.
„Din acest an, după prelucrarea Declaraţiilor 200, deci după 25 mai termenul limită de depunere, prelucrând bazele de date, vom elabora o listă cu în jur de 300-400 persoane, după două mari criterii: venituri de peste 3 milioane de euro în anul 2011 şi deţineri de peste 20 milioane euro. Desigur că, pe lângă această categorie care va fi monitorizată şi verificată de aparatul central al ANAF, am constituit servicii în fiecare judeţ şi sector al municipiului Bucureşti care se vor ocupa de verificarea persoanelor fizice şi de modul în care îşi plătesc impozitele şi taxele, persoanele care nu sunt în categoria primelor 300”, a spus Blejnar.
Întrebat câţi bani au transferat în afara ţării românii bogaţi, fostul şef ANAF răspunde că nu dispune de asemenea informaţii şi că nici nu au fost verificate până în prezent conturi din bănci străine, deoarece cadrul legal care permite impozitarea cu 16% a veniturilor a căror sursă nu poate fi identificată a fost reglementat abia în decembrie 2010.
Potrivit unui document guvernamental prezentat de MEDIAFAX la finele lunii martie, ANAF va începe acţiunile de control în cazul marilor averi, cu scopul impozitării, odată cu prelucrarea declaraţiei de venit pe anul trecut, care trebuie depusă cel târziu la 25 mai, prin intermediul unei direcţii al cărei personal a fost limitat la 50 posturi.
Acţiunile de control vor fi iniţiate în baza deciziei din decembrie 2010 a Guvernului, conform căreia persoanele fizice ale căror venituri reale depăşesc cu cel puţin 50.000 lei sumele declarate vor plăti un impozit de 16% aplicat la diferenţa dintre cele două valori.
Înfiinţarea departamentului care să verifice persoanele cu mari averi a fost însă autorizată de Guvern abia la jumătatea anului 2011, cu o schemă de personal limitată la 50 posturi, fără să fie anunţată şi o dată de începere a acţiunilor de control.
În luna februarie, şeful Guvernului a cerut miniştrilor şi şefilor de autorităţi implicaţi în combaterea evaziunii fiscale ca, în termen de două luni, să verse la buget venituri reprezentând cel puţin 1,5% din Produsul Intern Brut, echivalentul a două miliarde de euro, în special din acţiuni împotriva contrabandei cu alcool şi produse vegetale.
El a precizat atunci că impunerea unui plafon ridicat de venituri obţinute într-un termen foarte scurt din combaterea evaziunii nu presupune o „capcană” pentru demiterea şefului ANAF, ci o metodă prin care va fi stabilită eficienţa fiecărei persoane implicate.
Marţi, la împlinirea acestui termen, Sorin Blejnar a fost revocat de la conducerea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), în urma unei discuţii avute cu premierul Mihai Răzvan Ungureanu.
Blejnar a afirmat că ţinta stabilită pentru ANAF privind veniturile la buget nu este realizabilă.
El va rămâne însă să coordoneze procesul de verificare a persoanelor cu venituri mari.