Blockbuster-ul „Fenechiu, greu de ucis”, încheiat fără happy-end pentru ministru

Vehiculat pentru funcţia de ministru al Transporturilor încă din mai 2012, la momentul discuţiilor pentru formarea primului Cabinet Ponta, liberalul a preluat conducerea instituţiei în decembrie, fiind puternic susţinut de liderul PNL, Crin Antonescu.

Imediat după audierile din comisiile parlamentare, noul şef de la Transporturi anunţa că îşi pregătise „planul de bătaie” pentru acest minister vreme de opt ani. Un regret la preluarea portofoliului: mutarea autostrăzilor la departamentul marilor proiecte, condus de Dan Şova.

A urmat un mandat în care cuvântul „demisie” a fost invocat imperativ de către adversarii politici, în principal din cauza dosarului „Transformatorul”.

La finele lunii martie, premierul Victor Ponta îi fixa lui Fenechiu două obiective strategice pentru perioada următoare: deblocarea POS Transporturi şi privatizarea CFR Marfă. Şeful Executivului a arătat că dacă le va îndeplini, atunci îl va lăuda, iar dacă nu, Fenechiu va răspunde politic. Desemnarea unui câştigător în procesul de privatizare a CFR Marfă a reprezentat o precondiţie pentru evaluarea acordului cu FMI, în vreme ce deblocarea plăţilor prin POS-T era indispensabilă în contextul bugetului auster. Ambele obiective au fost îndeplinite la finele lunii iunie.

Pe de altă parte, tot în martie Ponta declara că dacă justiţia stabileşte, în primă instanţă, că acuzaţiile aduse de Parchet lui Fenechiu acum cinci ani sunt probate, iar acesta a greşit, atunci acesta va pleca din Guvern.

După ce în primă fază s-a opus privatizării CFR Marfă, Fenechiu a fost nevoit să admită după o întâlnire cu reprezentanţii FMI că aceasta devenit „prioritatea numărul 1”.

Procesul, derulat cu „pistolul la tâmplă” din spusele mininstrului, a stârnit interesul a doar trei investitori. Ajunsă la limita eşecului după ce niciunul dintre aceştia nu s-a precalificat iniţial pentru etapa următoare, procedura a fost reluată cu relaxarea unor condiţii şi finalizată la 20 iunie, termenul fixat.

„După şapte ore de negocieri, a ieşit fumul alb. Astăzi putem declara un câştigător în competiţia de privatizare la CFR Marfă”, spunea Fenechiu la 20 iunie. Câştigător a fost Grup Feroviar Român, controlat de omul de afaceri Gruia Stoica, ajuns singur în ultima etapă după retragerea pe parcurs a americanilor de la OmniTRAX şi ulterior a asocierii româno-austriece Transferoviar Grup – Donau Finanz.

OmniTRAX a anunţat că a contestat procesul de privatizare şi a cerut reluarea procedurii cu participarea companiei americane, precizând că are nevoie de mai mult timp pentru a efectua un audit profesionist al transportatorului feroviar de marfă. La rândul lor, reprezentanţii asocierii interesate de operatorul feroviar de transport marfă au afirmat că îşi rezervă dreptul de a contesta procedura la instituţiile abilitate.

Pe de altă parte, începând cu 21 iunie au fost reluate plăţile pentru POS T 2007-2013, în urma aplicării măsurilor impuse prin scrisorile de pre-suspendare şi de încetare a plăţilor, transmise de către Comisia Europeană în iunie, respectiv decembrie 2012.

În subsidiar, Fenechiu – unul dintre cei mai „vânaţi” miniştri de către mass-media pentru disponibilitate şi stilul direct – a fost în centrul unor dezbateri aprinse, una dintre cele mai mediatizate fiind cea legată de „aeronava prezidenţială”. Subiectul a fost dezvoltat după ce Fenechiu a declarat că Tarom ar trebui să se renunţe la avionul folosit de preşedintele Traian Băsescu – unul dintre principalii contestatari ai poziţiei sale în Guvern – întrucât generează pierderi.

Urmare a discuţiilor pe acest subiect, Preşedinţia a renunţat la contractul de închiriere a avionului, botezat „aeronava VIP”.

O altă controversă a avut în prim plan relaţia ministrului cu unii managerii „privaţi’ numiţi în urma unui proces de selecţie la companii din subordinea Transporturilor. La CFR SA, planul de administrare propus de Consiliul de Administraţie în a fost respins în aprilie de minister. Fosta conducere, în frunte cu cipriotul Dimitris Sophocleous, a acuzat că decizia este politică, Fenechiu răspunzând că din plan lipseau multe obiective concrete, iar managementul iniţial nu a performat.

De altfel, Fenechiu a lăsat să se înţeleagă în aprilie, într-o emisiune televizată, că se va implica şi va fi „un jucător”, termen folosit de unul dintre moderatori, şi în alte cazuri, nu doar al CFR.

„Trebuie să ştiţi că eu am venit să conduc Ministerul Transporturilor şi nu voi sta de-o parte, să mă uit şi să spun «nu mă interesează nimic, pentru că este management privat». (…) Aveţi încredere că voi fi („jucător”, n.r.). Dar toate lucrurile pe rând, aşa. Nu le pot face pe toate o dată, dar le voi face pe rând şi bine”, a mai spus ministrul în emisiunea „După 20 de ani”, difuzată de Pro TV.

La Tarom, mandatul CEO-ului Christian Heinzmann a fost scurtat recent de la patru ani la un an. Belgianul a declarat că situaţia companiei se îmbunătăţeşte, dar el a fost forţat să accepte noile condiţii, fiind ameninţat cu demiterea de către CA. În replică, CA-ul condus de bancherul Dan Pascariu a răspuns că Heinzmann că nu a îndeplinit nici 30% din obiectivele propuse în planul de management şi că scurtarea mandatului a fost de comun acord.

Fenechiu a trimis un control pentru a verifica rezultatele din prima jumătate a anului şi implicit de partea cui se află dreptatea.

Presa a speculat însă că atât Sophocleuous, cât şi Heinzmann nu au fost, din diverse motive, pe placul ministrului.

Ministrul s-a implicat şi în aplanarea unor proteste, precum greva din ianuarie de la CFR, pentru întârzierea plăţii salariilor, sau cel anunţat în mai de transportatorii rutieri, care, nemulţumiţi de nerezolvarea mai multor probleme specifice din sector, au ameninţat cu oprirea activităţii.

Cu reprezentanţii celor din urmă, ministrul a reuşit la capătul unor negocieri de mai multe ore să ajungă la o înţelegere şi la stabilirea unui calendar pentru revizuirea mai multor prevederi legislative.

La o lună de la aceste discuţii, reprezentanţii UNTRR afirmau că transportul rutier este tratat ca „Cenuşăreasa economiei”, iar situaţia existentă, care generează evenimente precum accidentul din Muntenegru, în care au murit mai mulţi turişti români, arată că Ministerul Transporturilor nu-şi ia în serios atribuţiile legate de acest sector.

Ministrul a generat controverse şi în urma unei declaraţii privind utilizarea banilor negri în campaniile electorale, catalogată drept „excesivă” de şeful său pe linie de partid, Crin Antonescu. Fenechiu afirmase, printre altele, că salută eliberarea lui Adrian Năstase din penitenciar şi că a închide un fost premier „pentru o chestiune” pe care mulţi politicieni au făcut-o i se pare „o mare greşeală”.

Premierul Victor Ponta s-a arătat deranjat de insistenţele jurnaliştilor în cazul afirmaţiilor referitoare la banii folosiţi de partide în campaniile electorale, şi a invitat la mai puţină ipocrizie. Ministrul Transporturilor a declarat ulterior că este posibil să fi exagerat atunci când a afirmat că mulţi politicieni folosesc „bani negri” în campanie, că în faţa legii au răspuns prea puţini şi că îi mulţumeşte premierului pentru poziţia avută pe această temă.

Printre reuşitele lui Fenechiu în cele şase luni de mandat se numără şi reorganizarea activităţii de taximetrie pe aeroportul Otopeni, implementată de la 1 februarie, sau reducerea duratei călătoriei cu trenul din Capitală pe litoral, la două ore şi 40 de minute, de la sfârşitul lunii aprilie.

Fenechiu şi-a prezentat la 21 iunie bilanţul la şase luni de la preluarea portofoliului Transporturilor, în prezenţa preşedintelui PNL, Crin Antonescu. Liderul PNL a precizat că dintre toţi miniştrii Cabinetului Ponta, Fenechiu a fost singurul care „în chip deosebit a fost mandatat cu obiective limită”.

„Domnul Fenechiu, greu de ucis”, a spus premierul în aceeaşi zi, la începerea unei reuniuni pe tema absorbţiei fondurilor UE, moment în care toţi miniştrii participanţi au zâmbit, inclusiv Fenechiu. Ponta a făcut trimitere la un titlu de film – seria Die Hard, avându-l drept protagonist pe actorul american Bruce Willis, care cuprinde cinci producţii, realizate în perioada 1988 – 2013 – şi a amintit astfel că ministrul a îndeplinit cele două condiţii pentru a rămâne în Guvern, deblocarea POS Transporturi şi vânzarea CFR Marfă.

Relu Fenechiu a fost condamnat vineri de instanţa supremă la cinci ani de închisoare cu executare în dosarul „Transformatorul”, iar fratele acestuia, Lucian, a primit o pedeapsă tot de cinci ani de închisoare cu executare, decizia nefiind definitivă.

În urma deciziei instanţei, Fenechiu a demisionat din funcţia de ministru, iar premierul Victor Ponta va prelua interimatul la conducerea Ministerului Transporturilor.