Bloomberg: Întârzierea restructurării datoriilor Greciei a redus puternic pierderile băncilor

În luna mai a anului 2010, când Grecia a contractat primul acord de finanţare externă de la FMI şi Comisia Europeană (CE), de 110 miliarde euro, băncile din UE din afara statului elen deţineau obligaţiuni de 68 miliarde de dolari ale guvernului de la Atena, potrivit Băncii pentru Reglemente Internaţionale.

Astfel, dacă Grecia ar fi intrat în default (incapacitate de plată) la acea dată cu o rată de recuperare de 25%, băncile ar fi pierdut 51 miliarde de dolari.

Însă expunerea băncilor europene pe Grecia a scăzut cu peste jumătate în următoarele 15 luni, la 31 miliarde de dolari, potrivit aceleiaşi instituţii, astfel că instituţiile de credit au avut pierderi cu 45% mai mici în urma conversiei de obligaţiuni efectuată recent.

Totodată, băncile sunt protejate de noi pierderi datorită „stimulentelor” financiare incluse de UE în cel de-al doilea acord de finanţare externă a Greciei, de 130 miliarde euro, menite să determine cât mai mulţi creditori privaţi să ia parte în mod voluntar la restructurarea datoriilor statului elen.

Între timp, gradul de îndatorare a Greciei a rămas aproape neschimbat, iar riscurile asociate unei posibile intrări în default a guvernului de la Atena au fost transferate în cea mai mare parte către sectorul public, notează Bloomberg.

Totodată pot fi observate scenarii simlare în cazul Portugaliei şi Irlandei.

„Este o afacere oribilă pentru contribuabilul din UE. Cu cât amânăm mai mult aceste restructurări, cu atât se va înrăutăţi situaţia pentru public. Există un transfer continuu al riscului de la bănci către contribuabili”, comentează Raoul Ruparel, economist şef la grupul londonez de cercetare Open Europe.

Conversia de obligaţiuni a tăiat 137 miliarde euro din datoria de stat de 368 miliarde euro a Greciei, însă în practică această reducere se înjumătăţeşte, deoarece statul elen a finanţat, prin noi împrumuturi de la UE şi FMI, atât restructurarea datoriei cât şi recapitalizarea băncilor şi fondurilor de pensii care nu vor putea face faţă pe cont propriu pierderilor presupuse de schemă.

Noile împrumuturi, de data aceasta de la sectorul public, însumează 78 miliarde euro, potrivit UE. Astfel, conversia de obligaţiuni a condus la o reducere a datoriei Greciei cu doar 59 miliarde euro, notează Bloomberg.

În plus, Grecia trebuie să înceapă să tragă bani în contul celui de-al doilea acord de asistenţă externă, de 130 miliarde euro, pentru a-şi plăti datoriile şi pentru a finanţa deficitul bugetar.

Astfel, datoria de stat a Greciei va scădea la 161% din PIB până la sfârşitul anului, cu 4 puncte procentuale mai puţin faţă de cât este în prezent, potrivit unui raport recent al Comisiei Europene. Gradul de îndatorare va reveni probabil în 2013 la 165% din PIB şi ar trebui să scadă din 2014, se arată în acelaşi raport, citat de Bloomberg.

Astfel, după transferul integral al împrumuturilor promise de FMI şi UE Greciei, între 66% şi 75% din datoria statului va fi către creditori din sectorul public.

În 2010, înainte de primul acord cu FMI şi înainte ca Banca Centrală Europeană (BCE) să înceapă să cumpere obligaţiuni elene de pe piaţa secundară, Grecia avea datorii de 310 miliarde euro deţinute în totalitate de sectorul privat.

Situaţii similare pot fi remarcate în cazul Portugaliei şi Irlandei. Open Europe estimează că BCE a cumpărat de la creditorii privaţi obligaţiuni portugheze şi irlandeze de câte 20 miliarde euro, la care se adaugă 78 miliarde euro, respectiv 85 miliarde euro de la UE şi FMI, bani care au înlocuit finanţarea privată necesară celor două ţări.

În Irlanda, majoritatea banilor astfel obţinuţi au fost folosiţi pentru salvarea băncilor irlandeze decăzute de la faliment. BCE şi banca centrală a Irlandei şi-au asumat în exclusivitate finanţarea băncilor irlandeze, acordând până acum acestora credite de 140 miliarde euro, cu riscurile implicite.

De la semnarea acordului Irlandei cu FMI şi UE, în noiembrie 2010, băncile europene şi-au redus expunerea pe sistemul bancar irlandez cu mai mult de jumătate, la 61 miliarde euro. Între timp, actualul şi fostul guvern irlandez au încercat să înceteze plata datoriilor băncilor din bani publici, însă UE a respins aceste solicitări.

În privinţa Portugaliei, costurile de finanţare plătite de guvernul de la Lisabona au crescut în martie din cauza temerilor că ţara ar putea urma exemplul Greciei, restructurând datoriile. JPMorgan consideră că Portugalia ar putea obţine în acest an un nou acord de asistenţă externă de la UE şi FMI, însă nu va recurge la o conversie de obligaţiuni.