Acest angajament neîndeplinit este doar un exemplu din potenţialele tranzacţii pe care Macron le-ar putea lua în considerare deoarece a moştenit al doilea mare deficit bugetar din UE şi ar putea analiza alianţe pentru unele companii în care Guvernul deţine participaţii.
Macron, fost bancher de investiţii, a lăsat recent deschisă uşa pentru reducerea participaţiei de 23% deţinută de stat la operatorul de telefonie Orange SA, deşi a stabilit un prag care limitează opţiunile sale.
Vânzările de active vor fi un pas suplimentar spre în tendinţa din ultimii ani de reducere lentă a participaţiilor deţinute de Guvernul francez.
În mod neobişnuit pentru un stat din Europa Occidentală, Franţa deţine un portofoliu extins de participaţii în diverse companii.
Ne aşteptăm ca el să pună în mişcare anumite tranzacţii, în special reducerea participaţiilor la companiile care nu sunt de importanţă strategică şi astfel să obţină lichidităţi. Acest tip de tranzacţii le-a luat în considerare şi în trecut, ca bancher de investiţii, a apreciat Anne d’Anselme, manager de fond la Cogefi Gestion în Paris.
Macron va vinde într-un moment în care piaţa este în creştere – indicele principal CAC-40 al Bursei de la Paris ajungând luna aceasta la cel mai ridicat nivel din ultimii nouă ani – pe fondul creşterii apetitului investitorilor internaţionali pentru companiile europene.
Un purtător de cuvânt al preşedintelui francez a refuzat să comenteze în legătură cu posibilele vânzări de active.
Pe lângă propriile criterii pe care le-a stabilit în privinţa rolului statului ca acţionar, opţiunile lui Macron sunt limitate de legislaţia care obligă statul să păstreze cel puţin 70% din Electricite de France SA (EDF), 50% din Groupe ADP (operatorul aeroportului din Paris) şi o treime din compania energetică Engie SA.
În timp ce Macron vrea să păstreze activele strategice sub influenţa Guvernului, obiectivul lui este să reducă participaţii din unele companii la aproximativ 18%, ceea ce ar permite statului să păstreze o participaţie care să-i permită să blocheze anumite decizii în timpul adunărilor acţionarilor datorită dublării drepturilor de vot, a declarat pentru Bloomberg un director dintr-o companie în care Franţa deţine o participaţie.
Printre cele mai valoroase pachete de acţiuni deţinute de Guvernul de la Paris se află participaţia de 83% în EDF, 29% în Engie, 11% în Airbus, 51% în ADP, 26% în Thales SA şi 14% Safran SA.
În 2015, compania Renault a fost angajată într-o bătălie publică cu Macron, care era atunci ministru al Economiei în cabinetul preşedintelui socialist François Hollande. Tensiunile s-au centrat în jurul participaţiei deţinute de Guvern, pe care Macron a majorat-o la aproape 20%, de la nivelul de 15% stabilit în 2002 împreună cu partenerul de alianţă Nissan şi alţi acţionari importanţi.
Decizia a venit pe fondul temerilor sindicatelor şi ale presei conform cărora Renault a fost ‘Nissanizată’.
În aprilie 2015, Guvernul francez a decis să îşi dubleze drepturile de vot la Renault, majorându-şi participaţia deţinută la Renault de la 15% la 19,7%. Unii directori ai Nissan s-au declarat preocupaţi de creşterea influenţei Guvernului de la Paris la producătorul auto francez. Renault şi Nissan au un parteneriat din 1999, în care Renault deţine 44,3% din acţiunile Nissan, în timp ce Nissan controlează un pachet de 15% din acţiunile Renault. Cu toate acestea, Nissan nu are în prezent drepturi de vot la Renault.
Într-o prezentare inclusă în raportul Curţii de Audit, care supervizează activităţile statului francez, Renault a informat că ‘intervenţiile publice mai mult au slăbit compania decât au întărit-o’. Şeful alianţei Renault-Nissan, Carlos Ghosn le-a declarat analiştilor în februarie că ‘atât timp cât statul francez rămâne acţionar’, Renault nu poate ajunge mai aproape de o fuziune oficială cu Nissan, în pofida legăturilor operaţionale tot mai puternice şi a cererilor de consolidare în industria auto.
În 2015, Emmanuel Macron a acţionat sub autoritatea lui François Hollande. El s-ar putea comporta diferit ca şef al propriului său partid de centru, En Marche, pe care l-a înfiinţat după ce a demisionat anul trecut din Guvern, consideră analiştii. Programul partidului prevede vânzarea participaţiilor minoritare ale statului pentru a finanţa un fond de investiţii în valoare de zece miliarde de euro (10,9 miliarde de dolari) care se va axa pe ‘industria viitorului’.
În februarie, Carlos Ghosn declara că Renault şi Nissan sunt gata să îşi consolideze alianţa, dar vor face acest lucru numai dacă Guvernul francez îşi va vinde participaţia pe care o deţine la Renault.
‘După telenovela cu dublarea drepturilor de vot şi discuţiile cu statul francez, Nissan a spus foarte clar că nu va accepta nicio modificare a structurii capitalului atâta timp cât statul francez rămâne acţionar la Renault. Deci, în ziua în care statul francez decide să iasă, totul este deschis, însă, cât timp va rămâne acţionar la Renault, alianţa va continua în formula actuală’, a spus Carlos Ghosn.
Renault, Orange şi Engie au o prezenţă importantă pe piaţa din România.