Dintre ultimele şase summit-uri ale şefilor de stat sau de guvern din UE, trei s-au încheiat după ora 4:00. Cel din 29 iunie a luat sfârşit la ora 5:00. Şedinţele lunare ale miniştrilor Finanţelor din zona euro se prelungesc de cele mai multe ori dincolo de miezul nopţii.
Următoarea întâlnire a miniştrilor Finanţelor, din 20 iulie, va începe mai devreme decât de obicei, în jurul prânzului, poate tocmai pentru a evita prelungirea discuţiilor până noaptea târziu.
Lipsa somnului a contribuit la decizii nefericite care au condus la dezastre, precum incidentul de la Cernobîl, naufragiul petrolierului Exxon Valdez sau dezintegrarea navetei Challenger.
Activitatea prelungită, fără somn, poate avea efecte asemănătoare cu cele ale beţiei: persoanele pot deveni mai influenţabile, mai predispuse faţă de riscuri, potrivit unor studii recente, citate de Bloomberg.
În februarie, în timpul negocierilor pentru cel de-al doilea program de asistenţă al Greciei, una dintre şedinţele miniştrilor Finanţelor din zona euro a durat 13 ore şi jumătate, fiidn urmată de o conferinţă de presă. Întâlnirea s-a încheiat la 6:00 dimineaţa.
„În ultimii doi ani şi în această noapte, am învăţat că «maraton» este într-adevãr un cuvânt grecesc”, a comentat atunci comisarul european Olli Rehn.
Unii politicieni, precum cancelarul german Angela Merkel şi fostul preşedinte francez Nicolas Sarkozy, au folosit în avantajul lor lipsa de somn. În octombrie anul trecut, liderii europeni i-au convocat la miezul nopţii pe bancheri pentru negocieri. Adunaţi în biroul preşedintelui UE Herman Van Rompuy, bancherii au fost puşi în faţa unui ultimatum – să şteargă jumătate din datoriile Greciei sau să se pregătească pentru pierdereri totale dacă ţara ar intra în faliment. Două ore mai târziu, lobby-iştii industriei bancare au cedat.
După summit-ul din 29 iunie, preşedintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso a refuzat să răspundă întrebărilor unor jurnalişti: „Nu voi intra acum în detalii. Am dormit mai puţin de trei ore”.