BMW și Toyota extind parteneriatul pentru tehnologia hidrogenului. Primul BMW „de serie” cu hidrogen, în 2028

BMW Group şi Toyota Motor Corporation îşi vor colabora și mai strâns decât până acum pentru a aduce pe șosele o nouă generație de tehnologie de propulsie cu pile de combustie (FCEV). Ambele companii își doresc să impună hidrogenulca sursă de propulsie.

Conform anunțului de astăzi, cele două mari grupuri auto vor dezvolta împreună sistemul de propulsie pentru automobile, tehnologia de bază a pilelor de combustie (pile de combustie individuale de a treia generaţie) creând sinergii atât pentru aplicaţiile în automobile, cât şi pentru vehicule comerciale.

Rezultatul acestui efort de colaborare va fi utilizat în modelele individuale atât BMW, cât şi Toyota şi va extinde gama de opţiuni FCEV disponibile clienţilor, aducând viziunea mobilităţii pe bază de hidrogen cu un pas mai aproape de realitate. Clienţii se pot aştepta ca modelele FCEV BMW şi Toyota să îşi menţină identităţile şi caracteristicile distincte de marcă, oferindu-le opţiuni FCEV individuale din care să aleagă. Realizarea de sinergii şi amalgamarea volumului total al sistemelor de propulsie prin colaborarea la dezvoltare şi achiziţii promit să reducă costurile tehnologiei pilelor de combustie.

BMW şi Toyota pot privi retrospectiv la peste un deceniu de încredere şi colaborare. Pe baza acesteia, companiile îşi extind acum cooperarea pentru a accelera inovarea sistemelor de propulsie cu pile de combustie de ultimă generaţie şi pentru a deveni pionieri în această nouă tehnologie.

Calea către realizarea întregului potenţial al mobilităţii cu hidrogen include utilizarea acestuia în vehicule comerciale şi stabilirea unei infrastructuri de realimentare pentru toate aplicaţiile de mobilitate, inclusiv automobilele alimentate cu hidrogen. Recunoscând natura complementară a acestor tehnologii, BMW Group şi Toyota Motor Corporation sprijină extinderea atât a infrastructurii de realimentare cu hidrogen, cât şi a infrastructurii de încărcare a automobilelor electrice cu baterii. Ambele companii încurajează furnizarea durabilă de hidrogen prin crearea cererii, lucrând îndeaproape cu companii care construiesc instalaţii de producţie, distribuţie şi alimentare cu combustibil cu emisii scăzute de carbon.

Ajuns deja la a doua generație a tehnologiei hidrogenului, BMW are deja în teste o întreagă flotă de vehicule iX5 alimentate cu hidrogen. Totuși, astzăzi, oficialii grmeni au menționat că s epregătesc „pentru producţia de serie de automobile cu sisteme de propulsie pe hidrogen în 2028, pe baza tehnologiei de propulsie de ultimă generaţie dezvoltată în comun” cu Toyota.

Modelele de serie vor fi integrate în portofoliul existent al BMW, adică BMW va oferi un model existent într-o variantă suplimentară a sistemului de propulsie cu pile de combustibil cu hidrogen. Deoarece tehnologia FCEV este o altă tehnologie pentru automobile electrice, BMW Group o consideră în mod explicit ca o completare a tehnologiei de propulsie utilizată de automobilele electrice cu baterii (BEV) şi alături de cele plug-in hybrid (PHEV) şi cu motoare termice (ICE).

Mai exact, conform lui Michael Rath, vicepreședinte BMW Group care supervizează dezvoltarea mașinilor cu hidrogen, deși nu poate menționa în prezent ce model de serie va fi primul care va utiliza tehnologia, are posibilitatea de a dezvălui că „nu va fi un model dedicat, ci unul cu mai multe variante de propulsie care va fi oferit și cu hidrogen”.

În cadrul unei mese rotunde cu jurnaliști din întreaga lume, oficialul a explicat la solicitarea Economica.net că „deși există multe tipuri de hidrogen disponibile în prezent, BMW consideră că doar cel «curat», «verde», justifică utilizarea acestei tehnologii. La furnizorii existenți în prezent în Germania, clientul poate vedea dacă hidrogenul pe care îl cumpără este «verde», sau de altă natură. Ne dorim aceeași transparență în întreaga lume”.

Totuși, dacă își dorește să achite un preț mai mic, clientul poate opta și pentru alte tipuri de hidrogen, acestea având efecte asupra mediului înconjurător, fie în timpul producției, fie în cel al transportului sau înmagazinării.

Noul acord dintre BMW și Toyota a fost semnat de șefii celor două companii în timpul unei întâlniri avută la Munchen, lșa sediul grupului german. În acest context, Oliver Zipse, preşedintele Consiliului de Administraţie al BMW AG, a declarat că „acesta este un reper important în istoria automobilelor: primul automobil cu pile de combustie de serie oferit de un producător premium global. Alimentat de hidrogen şi condus de spiritul cooperării noastre, va sublinia modul în care progresul tehnologic modelează mobilitatea viitoare. Şi va deschide o eră a cererii semnificative pentru automobile electrice cu pile de combustie”.

Iar Koji Sato, preşedinte şi membru al Consiliului de Administraţie (Director Reprezentant) Toyota Motor Corporation, a menționat că este încântat „că această colaborare dintre BMW şi Toyota a intrat într-o nouă etapă. În lunga noastră istorie de parteneriat, am confirmat că împărtășim aceeaşi pasiune pentru automobile şi credinţa în «deschidere tehnologică» şi o abordare multilaterală a neutralităţii carbonului. Pe baza acestor valori comune, ne vom aprofunda colaborarea în eforturi precum dezvoltarea comună a sistemelor de pile de combustie de ultimă generaţie şi extinderea infrastructurii, vizând realizarea unei societăţi a hidrogenului. Ne vom accelera eforturile împreună cu BMW şi partenerii din diverse industrii pentru a realiza un viitor în care energia hidrogenului să susţină societatea”.

Hidrogenul este cel mai abundent element din univers, iar utilizarea lui ca sursă de energie lichidă sau gazoasă în diferite tipuri de autovehicule se află de multe decenii în centrul unor proiecte de cercetare.

Primi paşi s-au făcut în direcţia folosirii hidrogenului în motoarele cu ardere internă, ca alternativă la combustibilii fosili. În 1979, BMW a încheiat un parteneriat cu DFVLR (Institutul German de Testare şi Cercetare pentru Aviaţie şi Zboruri Spaţiale, cunoscut acum sub numele DLR) pentru a transforma un BMW Seria 5 de primă generaţie (E12, an de fabricaţie 1975) într-un automobil de teste. Din exterior, nu se deosebea prea mult de versiunile pe benzină, dar motorul cu patru cilindri ardea hidrogen în loc de benzină fără plumb. Să făceau primii paşi pentru a demonstra că folosirea hidrogenului drept combustibil în motoarele termice era fezabilă din punct de vedere tehnic.

În 1980, un BMW Seria 7 de primă generaţie (BMW E23) a devenit prima maşină din Europa care a fost alimentată cu hidrogen lichid criogenat. Hidrogenul era obţinut tot folosind gaz natural din ţiţei şi nu prin soluţii mai curate. Un rezervor de 93 de litri permitea o autonomie de aproximativ 300 de kilometri.

Un al treilea proiect a fost dezvoltat în 1988 pe baza celei de-a doua generaţii BMW Seria 7 (BMW E32). Pentru prima dată proiectul a fost dezvoltat exclusiv de BMW. Modelul putea funcţiona alimentând acelaşi motor cu ardere internă fie cu benzină, fie cu hidrogen lichid criogenat.

Hidrogenul conţine mai puţină energie decât benzina, dar utilizarea supraalimentării a creat şansa dezvoltării unor puteri mari. De altfel BMW a fost pionierul motoarelor turbo, cu introducerea primului model pe piaţa europeană în 1972 şi primul titlu obţinut pentru un turbo în Formula 1 în 1983. Principalul avantaj competitiv al hidrogenului este modul „prietenos cu mediul” în care îşi foloseşte energia – acesta arde cu oxigenul din aer pentru a forma din nou apă.

În 1999, BMW a prezentat primul automobil din lume cu un motor de 12 cilindri alimentat cu hidrogen la Salonul Internaţional Auto de la Frankfurt: BMW 750hL. Pe 11 mai 2000, primul automobil cu hidrogen produsă în serie a ieşit pe străzile din Berlin, cu câteva exemplare folosite ca serviciu de shuttle în timpul EXPO 2000.

BMW 750hL dezvolta o putere maximă 204 CP pentru o acceleraţie 0-100 km/h în 9,6 secunde şi o viteză maximă de 226 km/h. Rezervorul de 140 litri de gaz cirogenat asigura o autonomie de aproximativ 350 km după o alimentare de la o staţie specială în numai 3 minute.

În total au fost construite 105 automobile care au parcurs în timpul testelor peste 4 milioane km, echivalentul a de 5 ori distanţei de la Pământ la Lună şi înapoi.

Pe de altă parte, Toyota deja comercializează în diferite zone ale lumii modele alimentate cu hidrogen, precum Mirai.