BNR: 46% dintre corporații ar fi grav afectate de o depreciere a leului. Peste 31% dintre firmele cu credite în lei cred că o creștere a dobânzilor cu 1-3% le-ar pune serios în dificultate

Sondajul privind accesul la finanțare al companiilor nefinanciare din România realizat de BNR la finalul lui 2023 surprinde opiniile sectorului real cu privire la: cele mai presante probleme în desfășurarea activității, costul finanțării, implicațiile unei posibile aprecieri/deprecieri a monedei naționale și impactul schimbărilor climatice.

Efectele multiplelor crize suprapuse la care am asistat din 2020 până în prezent se reflectă și în evaluările companiilor nefinanciare, care, de la data ultimului sondaj, semnalează o deteriorare a principalilor factori care influențează activitatea firmei. Companiile autohtone identifică costurile cu forța de muncă ca fiind cea mai presantă problemă cu care acestea s-au confruntat în ultimele șase luni, presiunile provenite din cheltuielile salariale fiind amplificate recent inclusiv de noile majorări ale salariului minim.

Disponibilitatea forței de muncă calificate se menține în topul provocărilor pentru companiile autohtone, această problemă acutizându-se de-a lungul timpului, fiind evaluată în creștere comparativ cu situația de acum doi ani (43% septembrie 2023 vs. 38% septembrie 2021), arată studiul BNR. Încrederea companiilor nefinanciare autohtone în sectorul bancar românesc se menține la un nivel similar evaluării din septembrie 2021 și este preponderent moderată, indiferent de dimensiunea firmei.

Ponderea firmelor care nu au contractat credite în lei se menține ridicată (72%), deși în scădere de la 76% în 2021, procentul diminuându-se la 61% în cazul corporațiilor. Circa 15% dintre firmele respondente care au contractat credite în lei au în prezent o rată medie a dobânzii de peste 9%, față de o pondere de 1 la sută dintre firme în urmă cu doi ani. Nivelul actual al ratei dobânzii la creditele în lei afectează deja 21% dintre firmele autohtone, iar circa 31 la sută consideră că o majorare de 1-3 puncte procentuale ar genera dificultăți semnificative afacerii.

Circa 27% dintre firmele autohtone raportează un impact negativ al unei potențiale deprecieri a monedei naționale asupra rezultatelor afacerii. După dimensiune, corporațiile sunt într-o mai mare măsură expuse riscului valutar, 46% dintre acestea (față de 39% în cazul IMM) fiind afectate negativ de fluctuațiile cursului de schimb. Preocupările corporațiilor pentru gestionarea acestui risc sunt mai intense: 8,5% vs. 0,5% în cazul IMM utilizează instrumente financiare derivate, iar circa 14% dintre acestea practică ajustarea periodică a pozițiilor valutare pentru echilibrarea pozițiilor lungi și scurte (față de 4% în cazul IMM).

Așteptările cu privire la evoluția cursului de schimb leu/euro în următoarele șase luni sunt mixte: 44% dintre companii previzionează o creștere (din care 9% indică o creștere substanțială), în timp ce o proporție similară (44%) consideră că evoluția cursului de schimb va rămâne constantă. Cele mai multe firme autohtone declară că nu sunt expuse la riscul valutar sau că sunt acoperite natural – înregistrează venituri în valută – (74%), pondere în creștere de la 71% cu doi ani în urmă.

Circa 21% dintre firmele autohtone care sunt expuse la riscul valutar nu folosesc nicio metodă de acoperire, proporție în ușoară scădere față de septembrie 2021. În plus, rezultatele ediției curente a sondajului pun în evidență o deteriorare a gradului de utilizare a metodelor de gestionare a riscurilor (instrumente derivate, ajustarea periodică a pozițiilor valutare pentru echilibrarea pozițiilor lungi și scurte) și evidențiază necesitatea creșterii nivelului de educație financiară a firmelor.

Peste 60% dintre companiile autohtone percep impactul schimbărilor climatice asupra afacerii ca fiind nesemnificativ, în linie cu răspunsurile din exercițiul din septembrie 2021. Totuși, în ediția curentă a sondajului se remarcă o creștere marginală a ponderii firmelor care conștientizează impactul negativ al riscurilor climatice asupra afacerii. Implicarea în gestionarea riscurilor climatice a crescut comparativ cu situația indicată de rezultatele  sondajului din anul 2021, ponderea firmelor care nu au luat nicio măsură în acest sens scăzând de la 62% la 53% și mai ales în cazul corporațiilor (13% vs. 34% în 2021).

Investițiile direcționate către măsuri de reducere a impactului schimbărilor climatice continuă să fie limitate, însă se observă o îmbunătățire față de rezultatele sondajului din 2021. Cea mai mare parte a firmelor (86%, în scădere de la 90%) alocă o pondere foarte mică, respectiv sub 5% din investițiile totale măsurilor adresate mediului.