Economia românească a crescut în primul trimestru al acestui an cu 5,7%, pe serie brută, faţă de aceeaşi perioadă din 2016, arată primele estimări publicate recent de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Economia avansează în ritm rapid pe baza unui singur motor, consumul privat stimulat de guvern prin creşteri de salarii în sectorul public şi scăderi de taxe, potrivit economiştilor consultaţi recent de News.ro, care avertizează că o astfel de creştere nu este sustenabilă pe termen lung şi generează dezechilibre importante, care vor trebui corectate în cele din urmă.
Voinea a atras atenţia unui nou risc, cel reprezentat de creşterea accelerată a preţurilor din domeniul imobiliar, în contextul acumulării de tensiuni.
„Contextul macroeconomic este favorabil, dar se acumuleaza tensiuni din cauza creşterii peste potenţial şi a lărgirii deficitelor. (…) A apărut un nou risc, deocamdată având o intensitate scazută, de accelerare a preţurilor imobiliarelor”, a afirmat Voinea.
Preţurile apartamentelor din marile oraşe din România au crescut cu 1,2% în aprilie, comparativ cu luna precedentă, în timp ce scumpirea medie din ultimul an este de aproape 8,8%, arată datele publicate luni de portalul imobiliare.ro. În România există deja patru oraşe unde preţul mediu pe metrul pătrat costă peste 1.000 de euro: Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara şi Constanţa.
Potrivit raportului BNR, principalul risc la adresa economiei româneşti este cel de reducere a încrederii investitorilor în economiile emergente, dar acesta s-a diminuat în ultimele luni. Voinea a atras atenţia că există loc de creştere în ceea ce priveşte îmbunătăţirea modului în care sunt administrate băncile din România.
„Mai este spaţiu pentru îmbunătăţirea guvernanţei corporative la bănci. Cei mai multi angajaţi bancari sunt implicaţi în creditarea persoanelor fizice şi participă la cursuri de produse bancare şi vânzări. (…) Intermedierea financiară este scăzută, există potenţial pentru creşterea creditării firmelor”, a afirmat Voinea.
Potrivit raportului BNR, există o tendinţă de creştere a deficitului structural al bugetului general, de la 1% în 2013 şi 2,6% în 2016, acesta putând ajunge la 3,9% în 2017 şi 4% în 2018.