BNR a crescut dobânda de politică monetară la 2,25%

„Majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,25 la sută pe an de la 1 la sută pe an, iar rata dobânzii aferente facilităţii de creditare la 3,25 la sută pe an de la 3 la sută pe an începând cu data de 8 februarie 2018”, se arată în comunicat.

BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

În ianuarie, BNR a crescut rata dobânzii de politică monetară de la 1,75% la 2% pe an.

Dobânda de politică monetară a fost diminuată ultima dată în luna mai 2015, cu 0,25 puncte, de la 2% la 1,75%, nivel minim istoric. Tot atunci au fost reduse şi ratele RMO pentru pasivele în lei cu două puncte procentuale, de la 10% la 8%.

Cei nouă membri actuali ai Consiliului de Administraţie al băncii centrale, care ia cele mai importante decizii în materie de politică monetară, sunt guvernatorul Mugur Isărescu, prim-viceguvernatorul Florin Georgescu, viceguvernatorul Liviu Voinea, viceguvernatorul Eugen Nicolăescu, Marin Dinu, Daniel Dăianu, Gheorghe Gherghina, Agnes Nagy şi Virgiliu Stoenescu.

Efectele majorării dobânzii de politică monetară sunt relative limitate pe moment. Astfel, „dacă lichiditatea din piaţă va persista, majorarea dobânzii cheie nu va afecta nivelul indicelui ROBOR. La ultima şedinţă, guvernatorul BNR a spus că va pune în discuţie posibilitatea atragerii de depozite prin operaţiuni REPO la o dobândă de acelaşi nivel cu cel al dobânzii de politică monetară. Acest fapt ar da mai multă consistenţă dobânzii cheie, iar ROBOR ar fi mult mai ancorat la dobânda BNR”, spune Ionuţ Dumitru. De aceeaşi părere este şi Ciprian Dascălu care arată că „o majorare de 0,25% a dobânzii de politică monetară, dar neînsoţită de gestionarea lichidităţilor va păstra nivelul ROBOR la 3 luni în proximitatea dobânzii de politică monetară”.

Analiştii se aşteaptă ca pe parcursul lui 2018, dobânda cheie să fie majorată cu circa un punct procentual, în mai multe etape. Din mai 2015 până în ianuarie 2018, dobânda de politică monetară a stat la 1,75%. În prima şedinţă din acest an, Consiliul de Administraţie al BNR a decist majorarea dobânzii cheie la 2%. Următoarea şedinţă de politică monetară, în care se va analiza şi raportul asupra inflaţiei, este pe 7 februarie 2018.

ROBOR la trei luni a crescut la 1,99%, faţă de 1,97%, nivelul din şedinţa de ieri. Maximul ultimilor trei ani a fost atins pe 5 decembrie 2017: 2,22% faţă de valoarea din 27 octombrie 2014 când ROBOR 3M a fost cotat la 2,33%.

ROBOR la şase luni a crescut la 2,27%, faţă de 2,26%. Maximul ultimilor trei ani a fost atins pe 5 decembrie 2017: 2,35%, cea mai mare valoare din 3 noiembrie 2014: 2,37%. Primele patru bănci din sistemul bancar lucrează cu dobânzi legate de indicele de referinţă Robor la 6 luni.

ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele în lei. Indicele se stabileşte zilnic de BNR ca medie aritmetică a cotaţiilor practicate de zece bănci selectate de Banca Naţională.

BCR, Banca Transilvania, BRD şi Raiffeisen Bank sunt primele patru bănci din sistem din punct de vedere al activelor deţinute care acordă împrumuturi ipotecare sau de nevoi personale cu dobânda legată de Robor 6M. În cazul persoanelor juridice, împrumuturile, majoritare de tip revolving, au dobânda legată de Robor 3M.

Evoluţia dobânzilor pe piaţa monetară este de obicei corelată cu evoluţia randamentelor la titlurile de stat. Dobânzile interbancare au scăzut puternic anul trecut, iar Robor la 3 luni a înregistrat în septembrie şi în octombrie 2016 un nivel minim istoric de 0,68% pe an.

Dobânzile au reintrat pe o traiectorie ascendentă de la finalul lunii octombrie 2016, chiar dacă s-au oprit, o lungă perioadă, între 0,8% şi 0,9%, pentru Robor la 3 luni.