BNR a decis să mențină rata dobânzii de referință

Totodată, BNR a hotărât menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 0,75% pe an şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) la 1,75% pe an.

Tot în şedinţa de luni, Banca centrală a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

„În şedinţa de astăzi, 15 martie 2021, pe baza evaluărilor şi a datelor disponibile în acest moment, precum şi în condiţiile incertitudinilor ridicate, Consiliul de administraţie al BNR a hotărât menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,25 la sută pe an; totodată, a decis menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 0,75 la sută pe an şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) la 1,75 la sută pe an. De asemenea, Consiliul de administraţie al BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit”, se arată într-un comunicat al BNR transmis luni AGERPRES.

Potrivit documentului, activitatea economică a continuat să se redreseze într-un ritm deosebit de alert în trimestrul IV 2020 – superior celui previzionat şi doar uşor încetinit în raport cu intervalul precedent -, reducându-şi declinul în termeni anuali la -1,4%, de la -5,6% în trimestrul III, în condiţiile unei creşteri trimestriale de 4,8%, după majorarea cu 5,6% din trimestrul anterior. Evoluţia face probabilă restrângerea mult peste aşteptări a deficitului de cerere agregată la finele anului 2020, implicând modificarea substanţială a perspectivei pe termen scurt şi mediu a poziţiei ciclice a economiei, precizează BNR.

În acelaşi timp, contracţia economică din anul 2020 s-a limitat la -3,9%, iar în absenţa efectului specific al agriculturii – datorat condiţiilor meteorologice nefavorabile -, aceasta ar fi fost de -3,3%, printre cele mai mici din Europa.

„Redresarea s-a datorat în totalitate cererii interne. Alături de variaţia stocurilor – al cărei impact expansionist l-a compensat în bună măsură pe cel puternic contracţionist din trimestrul precedent -, un rol însemnat în impulsionarea absorbţiei interne l-a avut formarea brută de capital fix. Aceasta şi-a accelerat considerabil creşterea în termeni anuali, pe fondul dinamizării puternice a construcţiilor noi, inclusiv cu aportul investiţiilor publice şi al programelor guvernamentale. În acelaşi timp, consumul privat şi-a mărit doar marginal dinamica anuală negativă, în condiţiile în care reaccentuarea contracţiei cumpărărilor populaţiei – în principal pe seama comprimării serviciilor, în contextul reacutizării pandemiei – a fost contrabalansată aproape integral, ca impact, de creşterea altor subcomponente, după scăderea considerabilă consemnată de acestea în trimestrul III”, se menţionează în comunicatul Băncii centrale.

Potrivit BNR, exportul net şi-a cvasi-dublat însă aportul negativ la dinamica anuală a PIB, pe fondul creşterii uşor mai vizibile a dinamicii importurilor în raport cu cea a exporturilor de bunuri şi servicii, antrenând şi o reamplificare a deficitului balanţei comerciale faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. În aceste condiţii, dar şi ca urmare accentuării deteriorării balanţei veniturilor primare, pe seama fluxurilor de dividende distribuite, deficitul de cont curent şi-a mărit avansul în termeni anuali, în pofida creşterii intrărilor de fonduri europene de natura contului curent.

De asemenea, condiţiile de pe piaţa financiară au continuat să se amelioreze ulterior reducerii ratei dobânzii de politică monetară din luna ianuarie 2021, resimţind însă mai târziu influenţe venite din amplificarea volatilităţii pe piaţa financiară internaţională – pe fondul aşteptărilor inflaţioniste şi al temerilor investitorilor legate de perspectiva conduitei politicii monetare a Fed -, alături de cele decurgând din recentele evoluţii macroeconomice interne mult peste aşteptări relevate de datele statistice.

Astfel, principalele cotaţii ale pieţei monetare interbancare şi-au prelungit mersul pronunţat descendent până spre finele lunii ianuarie, iar apoi s-au stabilizat uşor deasupra ratei dobânzii de politică monetară, pentru ca în primele zile din martie să cunoască o vizibilă ajustare ascendentă, în contextul înăspririi condiţiilor lichidităţii. La rândul lor, randamentele titlurilor de stat în lei au înregistrat noi scăderi consistente în ianuarie – până la un nou minim istoric în cazul maturităţii de 10 ani -, care s-au corectat însă parţial sau integral în a doua parte a lunii februarie.

Ratele dobânzilor la principalele categorii de credite noi ale clienţilor nebancari au continuat, la rândul lor, să descrească în intervalul decembrie 2020 – ianuarie 2021, ori s-au consolidat la valorile joase atinse anterior.

În ceea ce priveşte cursul de schimb leu/euro, acesta şi-a păstrat relativa stabilitate până la finele lunii februarie, inclusiv pe fondul diferenţialului ratelor dobânzilor, pentru ca ulterior să consemneze o uşoară ajustare ascendentă, mai modestă decât cele evidenţiate în regiune.

„Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat şi-a accentuat ascensiunea în luna decembrie 2020, până la 5,5 la sută, de la 4,6 la sută în noiembrie, în condiţiile creşterii la un maxim istoric a fluxului de credite în monedă naţională, iar în ianuarie 2021 s-a diminuat uşor, la 5,1 la sută. Componenta în lei a continuat să şi accelereze creşterea în ambele luni, până la 8,8 la sută în ianuarie 2021, de la 8 la sută în noiembrie 2020, în contextul redresării activităţii economice, precum şi ca efect al programelor guvernamentale şi trendului descendent al ratelor dobânzilor, ponderea sa în total urcând, astfel, în ianuarie la 69,6 la sută (recordul perioadei post-ianuarie 1996)”, se mai arată în document.