BNR a împrumutat 17 bănci cu 9,99 mld. lei prin licitaţia repo. Subscrierile au atins un nou record

Banca Naţională a României (BNR) a împrumutat luni 17 bănci cu suma de 9,99 miliarde lei, foarte uşor sub plafonul ridicat la 10 miliarde lei, iar sumele licitate de bănci au urcat la un nou maxim istoric, cumulând 38,496 miliarde lei.
Economica.net - lun, 04 feb. 2013, 12:16
BNR a împrumutat 17 bănci cu 9,99 mld. lei prin licitaţia repo. Subscrierile au atins un nou record

Prin licitaţiile repo BNR oferă lichiditate băncilor comerciale şi preia în schimb titluri de stat, la dobânda de politică monetară, de 5,25% pe an. Banii sunt împrumutaţi pentru o săptămână.

Când suma de la licitaţia repo este limitată, banii sunt acordaţi pro-rata, în funcţie de un indice rezultat în urma împărţirii sumelor subscrise şi a valorii prezentate de banca centrală. Astfel, atunci când BNR anunţă un plafon, băncile licitează valori mai ridicate pentru a se asigura că primesc cât mai mult din sumele vizate.

Banca centrală a majorat atât săptămâna trecută, cât şi în această săptămână, sumele disponibile în licitaţia repo, la 9 miliarde lei şi, ulterior, la 10 miliarde lei. Aceasta este a 18-a săptămână consecutivă în care banca centrală a limitat împrumuturile acordate prin repo.

La licitaţia de săptămâna trecută au participat tot 17 bănci, iar sumele licitate au atins un record de 37,52 miliarde lei. Acel nivel a fost depăşit doar luni, când subscrierile băncilor urcat la 38,455 miliarde lei.

În precedentele două săptămâni plafonul a fost de 6 miliarde lei, iar anterior, în perioada 26 noiembrie – 7 ianuarie, suma a fost limitată la 4 miliarde lei. Majorarea sumei la 6 miliarde lei a venit după ce BNR a anunţat întoarcerea la o gestionare „adecvată” a lichidităţii.

ING a transmis luni dimineaţă, înaintea anunţului BNR privind licitaţia repo, un raport în care se spune că analiştii băncii se aşteaptă ca banca centrală să crească suma disponibilă în această licitaţie.

„Întrucât estimăm că banca centrală a cumpărat din piaţă doar 600 milioane euro în ultimele două luni, în timp ce titlurile emise de Ministerul Finanţelor au depăşit pe cele ajunse la scadenţă cu circa
11,4 miliarde lei, iar deficitul bugetar a fost probabil de 4 miliarde lei în aceeaşi perioadă, necesarul de finanţare din sistem a crescut considerabil. Aşadar ne putem aştepta ca banca centrală să crească suma injectată prin operaţiunea de piaţă monetară de astăzi pentru a relaxa condiţiile de finanţare, caz în care am putea vedea o scădere treptată a ratelor pe termene scurte de pe curba de
randamente FX swap”, se arată în nota ING.

Dobânzile practicate luni de băncile comerciale pentru plasamentele pe termen de o săptămână au scăzut foarte uşor, la 5,64% – 6,14% pe an, după ce vineri au fost la 5,68% – 6,18% pe an.

BNR a reluat pe 8 octombrie limitarea sumelor împrumutate prin licitaţiile repo, într-un moment în care cursul a urcat pe piaţa interbancară peste 4,59 lei/euro şi se îndrepta spre maximele istorice. Din luna septembrie şi până pe 8 octombrie BNR a împrumutat băncile cu toate sumele solicitate. Sumele împrumutate de BNR în cadrul licitaţiilor repo săptămânale au variat între 4 miliarde lei şi 10 miliarde lei, de la reluarea plafonării.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat în luna octombrie că limitarea licitaţiilor repo derulate de banca centrală este o metodă mai rapidă şi mai eficace de acţiune decât modificarea dobânzii de politică monetară, cu un impact mai important asupra cursului de schimb.

Efectele negative al acestor plafonări au fost, însă, creşterea randamentelor la titlurile de stat emise de Finanţe, precum şi dobânzile mai ridicate practicate de bănci.

Totuşi, din a doua jumătate a lunii decembrie, cererea pentru obligaţiunile în lei vândute de Finanţe a urcat semnificativ, investitorii fiind atraşi de randamentele peste ţările din regiune.

Astfel, randamentele au întrerupt trendul ascendent început în luna mai, când BNR a decis să nu mai reducă rata dobânzii de politică monetară.

Interesul ridicat al investitorilor s-a accentuat odată cu anunţul JP Morgan de la mijlocul lunii ianuarie privind includerea obligaţiunilor României într-un indice al băncii. De atunci, randamentele pentru obligaţiunile cu termen mai lung au atins niveluri minime record.

Scăderea costurilor de finanţare a determinat Trezoreria să se împrumute mai mult decât a planificat în luna ianuarie. Astfel, administratorii datoriei publice au împrumutat 11,4 miliarde lei, plus 502,5 milioane de euro atraşi prin obligaţiuni cu scadenţa la 3 ani.

Pentru luna februarie, Ministerul Finanţelor Publice a anunţat că vrea să împrumute 3,7 miliarde lei. Primele două licitaţii sunt programate luni, când Finanţele vor să atragă 1 miliard de lei, prin vânzare de certificate de trezorerie cu scadenţă la un an (500 milioane lei) şi obligaţiuni pe trei ani (500 milioane lei).

Te-ar mai putea interesa și
Libra Internet Bank: reduceri de 75% la comisioanele anuale și reduceri duble de marjă a dobânzii la cardurile Gold, abonamentele operaționale și creditele InvestEU
Libra Internet Bank: reduceri de 75% la comisioanele anuale și reduceri duble de marjă a dobânzii la cardurile Gold, abonamentele ...
Libra Internet Bank a lansat ofertele promoționale pentru Red&Black Friday, campania care va avea loc vineri, 8 noiembrie 2024....
Care va fi impactul planului fiscal al Guvernului asupra veniturilor cetățenilor. Explicațiile șefului Blocului Național Sindical VIDEO
Care va fi impactul planului fiscal al Guvernului asupra veniturilor cetățenilor. Explicațiile șefului Blocului Național ...
Dumitru Costin, președintele BNS, arată într-un material video efectele Planul fiscal al României negociat pentru următorii ...
Banii privaţi, impulsionaţi de fondurile publice, ar trebui să stimuleze investiţiile în UE (Eurogrup)
Banii privaţi, impulsionaţi de fondurile publice, ar trebui să stimuleze investiţiile în UE (Eurogrup)
Pentru necesităţile de investiţii ale Europei în vederea realizării tranziţiei verde şi digitale, alături de apărare ...
Cât costă terenurile agricole din România. NAI: Creșterea ar putea să fie mai moderată decât în ultimii ani
Cât costă terenurile agricole din România. NAI: Creșterea ar putea să fie mai moderată decât în ultimii ani
Deși au cunoscut un deceniu de creșteri cuprinse între 25 și 40% în funcție de zonă, prețurile unui hectar de teren ...