BNR a majorat dobânda penalizatoare pentru bănci
La sfârşitul săptămânii trecute, Banca Naţională a transmis o circulară băncilor comerciale. Cităm din textul acesteia: „Pe 17 ianuarie Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României hotărăşte: Începând cu perioada de aplicare 24 ianuarie-23 februarie 2018, rata dobânzii penalizatoare pentru deficitul de rezerve minime obligatorii constituite în monedă naţională este de 4,50% pe an”. O altă circulară anunţa creşterea dobânzii penalizatoare pentru RMO în dolari la 0,8%.
Practic, băncile comerciale care nu au lichiditate pentru constituirea completă a RMO în lei primesc lichiditatea respectivă de la banca centrală, dar trebuie să îi plătească acesteia dobândă penalizatoare pentru suma lipsă. Surse din mediul bancar spun că a existat o bancă micuţă, care fiind în proces de preluare nu a avut rezerva minimă obligatorie în lei completă. Este foarte probabil să fi crezut că e de datoria cumpărătorului să completeze RMO.
În decursul timpului însă au existat doar cazuri excepţionale când unele bănci mici, cele cu cotă de piaţă de sub 1% şi cele cu acţionariat grecesc, nu au avut suficientă lichiditate pentru constituirea rezervei, dar lucrurile s-au reglat rapid. Momentul octombrie 2008 a fost unul excepţional, când piaţa s-a confruntat cu o acută lipsă de lichiditate, dar şi atunci BNR a redresat rapid situaţia. În general, doar bancile mici cu deficit de lichiditate şi cu slabă capacitate de administrare a bilanţului ajung să plătească dobânda penalizatoare pentru neconstiuirea completă a rezervei minime obligatorii.
Pentru deficit ocazional de lichiditate, o zi sau chiar mai puţin, instituţiile de credit au la dispoziţie creditul direct de la BNR pentru care este utilizată dobânda Lombard, de 3% acum. Dar pentru a apela la Lombard, băncile cu probleme trebuie să deţină titluri de stat pe care BNR le păstrează sub formă de garanţii. Majoritatea băncilor însă se împrumută între ele pe piaţa interbancară, la nivelul indicelui ROBOR.