BNR a menţinut dobânda cheie la 7%. Este a patra şedinţă consecutivă la acest nivel

 BNR – Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât miercuri menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7% pe an şi menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8,00 la sută pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6,00 la sută pe an. De asemenea. BNR a decis menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Rata anuală a inflației și-a accelerat scăderea în primele două luni ale trimestrului II, coborând de la 14,53 la sută în martie, la 10,64 la sută în mai, în linie cu previziunile, în principal ca efect al accentuării trendului descendent al dinamicilor prețurilor energiei și combustibililor, sub impactul unor efecte de bază, al diminuării cotației țițeiului și al schemelor de plafonare a prețurilor la electricitate și gaze naturale.

În același timp, rata anuală a inflației CORE2 ajustat a continuat să se reducă gradual în acest interval, conform așteptărilor, ajungând la 13,6 la sută în mai, de la 14,6 la sută în martie, pe fondul intensificării efectelor de bază dezinflaționiste, al descreșterii cotațiilor mărfurilor, prioritar agroalimentare, și al ajustării descendente a anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt. Acțiunea acestora a devansat influențele de sens opus ce au continuat să vină din transferarea treptată asupra prețurilor de consum a costurilor crescute ale firmelor, inclusiv a celor salariale, precum și din conservarea marjelor de profit, în contextul unei cereri de consum încă solide.

Rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC – indicator al inflației pentru statele membre UE) a scăzut la 9,6 la sută în luna mai, de la 12,1 la sută în martie 2023. Totodată, rata medie anuală a inflației IPC și cea calculată pe baza IAPC s‑au redus în mai la 14,7 la sută și la 12,8 la sută, de la 15,3 la sută, respectiv 13,2 la sută, în martie, rămânând inferioare celor prevalente în regiune și în țările baltice.

Creșterea economică a încetinit peste așteptări în trimestrul I 2023, la 0,1 la sută, de la 1,0 la sută în precedentele trei luni (variație trimestrială), evoluție ce face probabilă restrângerea ceva mai pronunțată a excedentului de cerere agregată în acest interval, față de cea anticipată.

În același timp, avansul în termeni anuali al PIB s-a redus în trimestrul I mai mult decât s-a previzionat, la 2,3 la sută, de la 4,5 la sută în trimestrul IV 2022. Scăderea a fost determinată în principal de variația stocurilor, în timp ce consumul gospodăriilor populației, dar și formarea brută de capital fix au continuat să-și accelereze creșterea în raport cu perioada similară a anului trecut, iar exportul net și-a mărit relativ modest impactul contracționist, în condițiile în care descreșterea de dinamică a volumului exporturilor a devansat-o ușor pe cea a volumului importurilor de bunuri și servicii. Deficitul balanței comerciale și cel de cont curent au consemnat însă scăderi substanțiale în trimestrul I față de aceeași perioadă a anului anterior, în principal pe fondul ameliorării raportului de schimb.

Cele mai recente date și analize indică o creștere mai temperată a economiei în trimestrul II comparativ cu previziunile precedente, implicând reducerea în continuare a dinamicii anuale a acesteia, sub influența unui efect de bază.

Astfel, în prima lună a trimestrului II, vânzările cu amănuntul au înregistrat o scădere în raport cu aceeași perioadă a anului trecut, pentru prima dată în ultimii aproape trei ani, iar serviciile prestate populației și-au accelerat descreșterea de ritm. Totodată, producția industrială și-a amplificat contracția în termeni anuali, iar creșterea anuală a volumului lucrărilor de construcții a continuat să decelereze. Dinamica anuală a exporturilor a redevenit însă în aprilie vizibil superioară celei a importurilor de bunuri și servicii, care a scăzut mult mai puternic, în principal ca efect al îmbunătățirii raportului de schimb. Astfel, deficitul comercial și cel de cont curent și-au accentuat în luna aprilie declinul față de perioada similară a anului precedent, inclusiv cu aportul creșterii surplusului balanței serviciilor.

Pe piața muncii, datele recente arată o reaccelerare a creșterii efectivului salariaților din economie în martie-aprilie, precum și o relativă stabilitate a ratei șomajului BIM în aprilie-mai, după scăderea acesteia la 5,5 la sută în trimestrul I, alături de accentuarea în debutul trimestrului II a trendului ascendent al dinamicii anuale deosebit de înalte a costului unitar cu forța de muncă din industrie. Totodată, sondajele de specialitate indică o accelerare a creșterii intențiilor de angajare în perspectivă apropiată, dar și o scădere mai pronunțată în aprilie-iunie a deficitului de forță de muncă raportat de companii.

Principalele cotații ale pieței monetare interbancare și-au stopat mișcarea descendentă la mijlocul lunii mai, în timp ce randamentele titlurilor de stat au continuat să se reducă gradual până spre finele lunii iunie, în condițiile creșterii atractivității relative a plasamentelor în lei, îndeosebi ca efect al accelerării descreșterii ratei anuale a inflației și al reconfirmării traiectoriei descendente anticipate a acesteia.

Cursul de schimb leu/euro s-a repoziționat la mijlocul lunii mai și s-a menținut apoi la valori ușor superioare celor prevalente în prima parte a anului 2022, inclusiv în contextul revizuirii expectațiilor investitorilor privind perspectiva apropiată a conduitei politicii monetare a Fed.

Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat și-a reaccelerat ușor descreșterea în primele două luni din trimestrul II, ajungând la 7,8 la sută în mai, de la 10,2 la sută în martie, în condițiile în care ritmul componentei în lei a continuat să decelereze alert, iar variația deosebit de înaltă a creditului în valută și-a stopat ascensiunea, consemnând scăderi succesive în aprilie și mai. Prin urmare, ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat și-a temperat considerabil trendul descendent, reducându-se doar marginal, la 67,6 la sută în mai, de la 67,8 la sută în martie.

Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflației va continua să scadă în următoarele luni în linie cu cea mai recentă prognoză pe termen mediu (mai 2023), în principal sub influența efectelor de bază și a corecțiilor descendente consemnate în trimestrele precedente de cotațiile unor mărfuri.

Incertitudini și riscuri la adresa perspectivei decurg totuși din măsura de plafonare temporară a adaosului comercial la produse alimentare de bază și din reducerea suplimentară a livrărilor de petrol anunțată de țările OPEC.

În același timp, războiul din Ucraina și sancțiunile asociate continuă să genereze incertitudini și riscuri însemnate la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, iar absorbția fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte în implementarea proiectelor. Ea este însă esențială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice, dar și pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a impactului contracționist al șocurilor pe partea ofertei, amplificat și de înăsprirea condițiilor economice și financiare pe plan internațional.

Incertitudini și riscuri crescute sunt asociate conduitei politicii fiscale și celei de venituri, date fiind caracteristicile execuției bugetare din primele cinci luni ale anului, precum și majorările salariale recente sau potențiale din sectorul public, dar și măsurile fiscal-bugetare ce ar putea fi implementate în vederea continuării consolidării bugetare conform angajamentelor asumate în cadrul procedurii de deficit excesiv.

Relevante continuă să fie deciziile de politică monetară ale Fed și BCE, precum și atitudinea băncilor centrale din regiune.

În ședința de astăzi, 5 iulie 2023, pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acest moment, precum și în condițiile incertitudinilor foarte ridicate, Consiliul de administrație al BNR a hotărât menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7,00 la sută pe an. Totodată, s-a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8,00 la sută pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6,00 la sută pe an. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Deciziile CA al BNR vizează readucerea durabilă a ratei anuale a inflației în linie cu ținta staționară de 2,5 la sută ±1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile. În contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung sunt esențiale pentru menținerea stabilității macroeconomice și întărirea capacității economiei românești de a face față unor evoluții adverse.

BNR monitorizează atent evoluțiile mediului intern și internațional și va continua să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu.

Minuta deliberărilor privind adoptarea deciziei de politică monetară în cadrul ședinței de astăzi va fi publicată pe website-ul BNR în data de 17 iulie 2023, la ora 15:00.

Conform calendarului anunțat, următoarea ședință a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 7 august 2023.

Ce spun analiştii

Adrian Codirlașu, vicepreședinte CFA România, apreciază că ROBOR nu va scădea sub 6%, dobânda pasivă a BNR, iar IRCC-ul stabilit în septembrie și aplicat la dobânda creditelor în perioada octombrie -decembrie 2023, va cunoaște o ușoară creștere, minoră însă, de 2-3 puncte de bază.

”După ce s-a menținut constant la nivelul de jos al previziunilor de inflație, se pare că lucrurile se inversează: inflația pare să atingă 7,0% până la sfârșitul anului 2023, determinat de efectele de bază, energie mai scăzută preţurile şi reducerea preţurilor la alimente. Numai aceste evoluții (în special cele de la 2024) ar permite BNR să reducă destul de semnificativ rata dobânzii cheie. Cu toate acestea, credem că BNR va dori să consolideze amprentele mai mici ale inflației și va menține a diferență pozitivă relevantă între rata cheie și inflație, cel puțin până când vom vedea inflația în intervalul țintă al BNR”, spune și economistul șef al ING Bank, Valentin Tătaru, într-o analiză macroeconomică.

Tătaru, ING: Dobânda cheie rămâne pe loc tot anul

În acest context, Valentin Tătaru consideră că BNR va încheia anul 2023 cu o dobândă de politică monetară de 7%, urmând ca până la finele anului 2024, dobânda cheie să devină 5,5%, iar la sfârțit de 2025 de 5%. De asemenea, ROBOR la trei luni este estimat a ajunge la 6,19% la sfârșitul anului, în condițiile în care nivelul acestuia nu poate scădea sub 6%, cât este dobânda oferită de banca centrală la facilitatea de depozit oferită de BNR băncilor comerciale. Yield-urile României pe trei ani sunt previyionate a ajunge la 7,2%, iar cele pe 10 ani la 7,6% la finalul anului 2023.

”Dobânda cheie va rămâne la 7% probabil în ședința de politică monetară din 5 iulie 2023. Probabil primii pași de relaxare a politicii monetare vor fi legați de o reducere a rezervelor minime obligatorii, dar asta se va întâmpla mult mai târziu. De altfel, dobânzile la lei *și credite și depozite) vor scădea, pentru că acesta este trendul, dar vor scădea mult mai lent. Atât timp cât dobânzile la euro și dolari, cele practicate de FED și BCE, sunt ridicate și chiar s-ar putea să mai crească, BNR nu poate reduce dobânda cheie, iar dobânzile la lei vor scădea mult mai încet”, explică Adrian Codirlașu, vicepreședinte CFA România.

Evoluția dobânzii cheie va influența în mod normal și evoluția ROBOR pe toate scadențelor și implicit și pe cea a IRCC. Astfel, Codirlașu preciyeayă că nu este posibil ca ROBOR, chiar și cel pe scadențe scurte, să scadă sub nivelul de 6%, dobânda oferită de banca centrală la facilitatea de depozit. Ceva surprize, deși foarte mici, vor exista însă la stabilirea următorului nivel la IRCC, din 30 septembrie și care va fi utilizat pentru calculul dobânzilor la creditele populației din trimestrul al IV-lea, perioada octombrie – decembrie 2023. ”În trimestrul următor vom avea o ușoară creștere a nivelului IRCC, dar foarte mică, de două trei puncte de bayă, ceea ce va face ca nivelul acestuia valabil până la finalul anului să se situeze imediat sub 6%”, a precizat Codirlașu.

Economiştii şefi se aşteaptă ca BNR să păstreze neschimbată dobânda de politică monetară, la nivelul de 7%, pe tot parcursul anului 2023. În condiţiile în care scăderea inflaţiei poate oferi nişte surprize plăcute pentru luna aprilie, politica monetară a BNR se va axa în continuare pe un control strict al lichidităţii, care va păstra dobânzile pe piaţa monetară în jurul valorii de 6%.

Cum a evoluat dobânda cheie în 2022 şi 2023

– 5 iulie 2023 BNR a menţinut dobânda cheie la 7,00%.

– 10 mai 2023 BNR a menţinut dobânda cheie la 7,00%.

– 4 aprilie 2023 BNR a menţinut dobânda cheie la 7,00%.

– 9 februarie 2023 BNR a menţinut dobânda cheie la 7,00%.

↑ 10 ianuarie 2023 BNR a majorat dobânda cheie de la 6,75%, la 7,00%.

↑ 8 noiembrie 2022 – BNR a majorat dobânda cheie de la 6,25, la 6,75%.

↑ 5 octombrie 2022 – BNR a majorat dobânda cheie de la 5,50%, la 6,25%.

↑ 5 august 2022 – BNR a majorat dobânda cheie de la 4,75%, la 5,50%.

↑ 7 iulie 2022 – BNR a majorat dobânda cheie de la 3,75%, la 4,75%.

↑ 11 mai 2022 – BNR a majorat dobânda cheie de la 3,00%, la 3,75%.

↑ 6 aprilie 2022 – BNR a majorat dobânda cheie de la 2,50%, la 3,00%.

↑ 10 februarie 2022 – BNR a majorat dobânda cheie de la 2,00%, la 2,50%.

↑ 11 ianuarie 2022 – BNR a majorat dobânda cheie de la 1,75%, la 2,00%.

După ședința din 5 iulie 2023, BNR va mai avea încă trei ședințe în care dobânda cheie ar putea suferi modificări: 7 august, 5 octombrie și 8 noiembrie.