Statul român a pus banii de Prima Casă la sucursala Bank of Cyprus

Depozitul a fost constituit chiar de Fondul de Garantare al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (FNGCIMM), instituţie unde acţionar majoritar este statul român, reprezentat de Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, potrivit mai multor surse din piaţa bancară.

Pe lângă garanţiile acordate pentru creditele atrase de întreprinderile mici şi mijlocii, FNGCIMM este instituţia prin care Guvernul acordă garanţii la creditele ipotecare, prin programul Prima Casă.

Potrivit aceloraşi surse, un depozit mai mare ar fi fost constituit de către un dezvoltator imobiliar, însă drept colateral la un credit atras de la Bank of Cyprus, iar acea sumă nu a făcut obiectul acordului cu Marfin Bank România.

Fiind vorba de o sumă atât de mare, plasamentul a fost o decizie a Consiliului de Administraţie al Fondului, din care fac parte reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor Publice, Ministerul Economiei şi Agenţia pentru IMM-uri.

Potrivit Băncii Comerciale Române, una dintre instituţiile cele mai active din programul Prima Casă, valoarea medie a unui credit pentru locuinţe se situează la nivel naţional la circa 38.000 de euro (165.000 de lei).

În aceste condiţii, suma depusă la Bank of Cyprus de către FNGCIMM echivalează cu garanţiile cumulate aferente unui număr de aproape 1.300 de credite, întrucât Fondul acoperă începând de anul trecut doar jumătate din valoarea contractată.

Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR, a anunţat în 1 aprilie, la declanşarea crizei sucursalei Bank of Cyprus, că BNR negociază găsirea unei soluţii de transfer a depozitelor sub jurisdicţie românească, declaraţie nuanţată ulterior de oficialii băncii centrale.

„Au intervenit bunele relaţii şi capacitatea de negociere şi s-a ajuns la această decizie de suspendare a activităţii în vederea identificării unui cumpărător, care în opinia BNR este o măsură de protecţie a depunătorilor, în sensul că banca cumpărătoare va prelua şi activele şi pasivele, şi depozitele vor trece sub incidenţa legii româneşti”, spunea atunci Vasilescu.

După mai bine de trei săptămâni de negocieri, Marfin Bank România a preluat de la sucursala din România a Bank of Cyprus depozite în valoare totală de 77 de milioane euro şi active brute de 82 de milioane euro. La aceste sume rezultă că circa o treime din valoarea depozitelor Bank of Cyprus preluate o reprezintă plasamentul FNGCIMM.

La finalul afacerii, Vasilescu a reiterat că banca centrală a negociat şi s-a implicat direct în rezolvarea situaţiei.

„În cazul în care Banca Naţională nu reuşea să convingă autorităţile cipriote să nu aplice regimul depozitelor din Cipru, la 1 aprilie, sucursala băncii din Cipru s-ar fi închis la Bucureşti, venea o echipă de la Nicosia, lua toate dosarele şi începea să aplice sistemul de acolo – adică 60% din depozitele de peste 100.000 euro şi erau depozite şi ale unor IMM-uri, şi ştim cât de greu trag IMM-urile în aceste zile, dar şi depozitele unor oameni care şi-au pus banii acolo, poate aveau afaceri cu Cipru (…) Au fost discuţii în care au scăpat din frâne şi nervii. Ne-am convins ce tensiune este acolo, am văzut cum e programul lor – ei lucrează până la unu şi ceva noaptea, la banca centrală din Cipru şi dimineaţa, la şase şi jumătate sunt acolo. E foc continuu la ei. Sunt nervi şi e oboseală. La un moment dat, l-au lăsat nervii pe Cinteză şi avut un ton mai ridicat cu omologul lui de la banca centrală din Cipru şi el i-a răspuns „Nu mai ţipa domnule la mine că sunt obosit”. Guvernatorul BNR era la FMI unde era sesiunea de primăvară a Fondului, aici la butoane era primul viceguvernator, aici o echipă întreagă monitoriza clipă de clipă situaţia, se intervenea prin telefoane. Când lucrurile se împotmoleau aici, primul viceguvernator vorbea cu guvernatorul la Washington”, a declarat Adrian Vasilescu, invitat la ZF Live, la o zi după semnarea acordului.

Banca Centrală a Ciprului a aprobat în 25 aprilie transferul depozitelor sucursalei Bank of Cyprus, împreună cu lichiditatea şi creditele de retail şi pentru IMM-uri care să acopere valoarea pasivelor, în bilanţul filialei Cyprus Popular Bank, Marfin Bank, instituţie de credit înregistrată în România şi supravegheată de BNR.

Marfin România a fost capitalizată de către Cipru cu 20 de milioane de euro.

În cazul în care negocierile ar fi eşuat, depozitele de la sucursala Bank of Cyprus ar fi intrat sub legea de restructurare a sistemului bancar din Cipru, ceea ce presupunea tăieri de până la 60% din sumele care depăşesc plafonul de garantare de 100.000 de euro, pentru populaţie şi IMM-uri.

Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii SA – IFN (FNGCIMM SA – IFN) a fost înfiinţat în decembrie 2001 prin HG 1211/2001 pentru susţinerea activităţilor întreprinzătorilor (IMM-uri, societăţi cooperatiste şi persoane fizice autorizate să desfăşoare activităţi economice potrivit legii).

FNGCIMM facilitează accesul la finanţări prin acordarea de garanţii pentru instrumentele de finanţare contractate de la bănci comerciale sau din alte surse.

„Ca societate pe acţiuni, având drept unic acţionar statul român, reprezentat prin Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, FNGCIMM SA – IFN este un instrument al Guvernului României pentru implementarea politicilor sale de sprijinire a dezvoltării acestui sector ce constituie o prioritate a politicii economice şi sociale a Guvernului României”, potrivit site-ului de prezentare a Fondului.

Cipru a ajuns în luna martie la un acord cu troica creditorilor, prin care satele zonei euro şi FMI vor împrumuta10 miliarde de euro pe parcursul a mai mulţi ani, iar fondurile sunt condiţionate de restructurarea dură a sectorului bancar.

Astfel, a doua mare bancă a ţării, Cyprus Popular Bank (Laiki, fostă Marfin) a fost închisă, iar sumele garantate din depozitele bancare au fost transferate la Bank of Cyprus, cea mai mare instituţie de credit a ţării. Sumele de peste 100.000 de euro ar putea înregistra pierderi de până la 80%, potrivit unor declaraţii ale oficialilor ciprioţi.

În cazul Bank of Cyprus, deponenţii cu mai mult de 100.000 de euro vor afla în septembrie cu exactitate cât vor pierde din sumele care depăşesc acest prag de garantare, banca centrală din Cipru anticipând un procent între 37,5% şi 60%. Deponenţii cu mai mult de 100.000 de euro la Bank of Cyprus vor pierde minimum 37,5% din fondurile care depăşesc acest prag de garantare, iar procentul ar putea ajunge la 60% dacă va fi nevoie de mai mulţi bani pentru salvarea băncii.

Presa centrală a relatat, miercuri, că au existat oameni de afaceri români care şi-au retras depozitele din Cipru cu doar o săptămână înainte de rezoluţia Cipru-UE, adică în săptămâna 7-15 martie.

Deşi a informat iniţial sucursalele că măsurile nu vor fi aplicate şi în unităţile din alte state, Bank of Cyprus a decis să închidă sucursala din România începând cu 1 aprilie, iniţial pe termen de o săptămână, timp în care urma să identifice un cumpărător pentru activele din bilanţul local.

Măsura a fost prelungită, o săptămână mai târziu, până luni, 22 aprilie, inclusiv.