„Această dinamică a fost cauzată în principal de evoluţia instrumentelor financiare „Participaţii şi acţiuni/unităţi ale fondurilor de investiţii”, „Credite” şi „Alte conturi de primit”. Astfel, comparativ cu trimestrul III 2021, participaţiile şi acţiunile/unităţile fondurilor de investiţii au cunoscut o scădere de 0,7 puncte procentuale în trimestrul III 2022, ajungând să reprezinte 9,8 la sută din PIB”, precizează BNR.
De asemenea, s-a remarcat o uşoară scădere de 0,3 puncte procentuale în cazul altor conturi de primit (taxe, impozite, contribuţii sociale, creanţe comerciale, sume datorate de agenţii economici autorităţilor publice şi creanţe externe), aceste elemente reprezentând 6,1% din PIB.
Tot o uşoară depreciere au înregistrat şi creditele, reprezentând 2,5% din PIB în trimestrul III al anului 2022, cu 0,1% mai puţin faţă de acelaşi trimestru al anului precedent.
„Cu toate acestea, cele trei instrumente financiare menţionate mai sus au crescut în valoare nominală în perioada analizată (participaţiile şi acţiunile/unităţile fondurilor de investiţii s-au majorat cu 11,9 miliarde lei, alte conturi de primit au cunoscut o creştere de 9,4 miliarde lei, iar creditele de 3,9 miliarde lei). Numerarul şi depozitele administraţiilor publice au crescut cu 0,3 puncte procentuale în perioada analizată şi au reprezentat 6 la sută din PIB în trimestrul III al anului 2022”, subliniază raportul BNR.
Angajamentele financiare ale administraţiei publice s-au diminuat cu 9 puncte procentuale la finalul trimestrului III din 2022, în comparaţie cu perioada similară a anului anterior, reprezentând 47,6% din PIB.
În trimestrul III 2022, titlurile de natura datoriei, emise de administraţia publică, au reprezentat 31,8% din PIB, cu 9,9 puncte procentuale mai puţin decât în aceeaşi perioada a anului precedent. Această scădere este explicată de reevaluarea negativă determinată de creşterea ratelor dobânzilor.
Soldul creditelor angajate a crescut cu 0,9 puncte procentuale în perioada analizată, ajungând la 7,2% din PIB, iar elementele din categoria altor sume de plătit s-au diminuat cu 0,2 puncte procentuale, până la 7,6% din PIB.
Sectorul administraţiilor publice a înregistrat necesar de finanţare de 1,2% din PIB în trimestrul III 2022 (1,1% din PIB în T3 2021).
Administraţia centrală a prezentat un necesar de finanţare de 1,3% din PIB (1,1% din PIB în T3 2021), iar administraţiile locale de 0,002% din PIB (capacitate de finanţare de 0,2% din PIB în T3 2021).
Administraţiile de securitate socială au prezentat o capacitate de finanţare de 0,1% din PIB, faţă de un necesar de finanţare de 0,2% din PIB în trimestrul 3 din 2021.
Conturile financiare trimestriale ale administraţiei publice sunt elaborate de Banca Naţională a României, în baza Regulamentului (UE) nr. 549/2013 al Parlamentului şi Consiliului din 21 mai 2013 privind Sistemul european de conturi naţionale şi regionale din Uniunea Europeană (SEC2010), a Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr.501/2004 privind conturile trimestriale financiare ale administraţiei publice şi a Orientării Băncii Centrale Europene din 25 iulie 2013 privind cerinţele de raportare statistică ale Băncii Centrale Europene în domeniul conturilor financiare trimestriale (reformare) (BCE/2013/24) (2014/3/UE).
Banca Naţională a României utilizează date furnizate de Ministerul Finanţelor Publice în baza Protocolului de cooperare între Ministerul Finanţelor Publice, Institutul Naţional de Statistică, Banca Naţională a României şi Comisia Naţională de Prognoză privind dezvoltarea Sistemului Naţional pentru Statistica Finanţelor Guvernamentale, completate cu date din alte lucrări cu caracter statistic elaborate în Banca Naţională a României.