BNR avertizează că este incertă capacitatea unor firme românești de a rămâne viabile după retragerea sprijinului oferit de stat

„Pe orizontul ceva mai îndepărtat de timp, rămâne însă incertă capacitatea unor firme de a se menţine viabile ulterior sistării măsurilor de sprijin guvernamental, dar mai ales în contextul creşterii abrupte a costurilor cu energia, transportul şi ale altor materii prime şi mărfuri, precum şi al sincopelor în aprovizionare şi al nevoii de tehnologizare, ce ar putea conduce la restructurări sau falimente. Deosebit de relevante pentru condiţiile viitoare de pe piaţa muncii continuă să fie, de asemenea, implicaţiile probabilei extinderi a digitalizării şi automatizării pe plan intern, dar şi ale eventualei creşteri a apelului angajatorilor la lucrători din străinătate”, se arată în documentul BNR publicat vineri.

În ceea ce priveşte condiţiile financiare, membrii Consiliului au evidenţiat ajustările ascendente semnificative consemnate în octombrie de principalele cotaţii ale pieţei monetare interbancare – până la maxime ale ultimelor 17 luni -, sub impulsul dat de majorarea ratei dobânzii de politică monetară, precum şi pe fondul înăspririi condiţiilor lichidităţii şi al aşteptărilor privind creşterea în continuare a ratei dobânzii-cheie, potenţate probabil de evoluţiile din regiune. BNR menţionează că, la rândul lor, randamentele titlurilor de stat şi-au accentuat considerabil parcursul crescător în cazul tuturor maturităţilor inclusiv în contextul persistenţei tensiunilor politice interne şi al tendinţei ascendente a randamentelor titlurilor de stat pe termen lung din state dezvoltate şi din regiune.

Conform BNR, s-a observat că această conjunctură, alături de calmarea volatilităţii pe piaţa financiară internaţională, a contribuit la menţinerea relativ stabilă a cursului de schimb leu/euro pe platoul mai înalt atins la mijlocul lunii septembrie, chiar şi în condiţiile noilor majorări ale ratelor dobânzilor-cheie efectuate recent de către bănci centrale din regiune. Riscurile la adresa ratei de schimb a leului rămân, însă, ridicate, au convenit membrii Consiliului, cu potenţiale implicaţii adverse asupra inflaţiei şi a indicatorilor de vulnerabilitate externă, în contextul incertitudinilor privind consolidarea bugetară alimentate de criza politică şi pe fondul trendului de accentuare a dezechilibrului extern.

Membrii Consiliului au punctat noua creştere pe palierul de două cifre consemnată în septembrie de dinamica creditului acordat sectorului privat, în condiţiile unei activităţi intense de creditare în monedă naţională, susţinută inclusiv de programele guvernamentale, în particular IMM Invest România. Au fost remarcate volumul vizibil majorat al împrumuturilor noi în lei pe segmentul societăţilor nefinanciare, dar mai ales maximul istoric atins de creditele noi în lei pentru locuinţe, în paralel cu menţinerea la un nivel înalt, din perspectivă istorică, deşi în scădere, a fluxului creditelor în lei pentru consum. Pe acest fond, soldul creditului în monedă naţională şi-a accelerat creşterea, până la 18,4% în septembrie, iar ponderea lui în total s-a mărit la 71,6%.

În ceea ce priveşte evoluţiile macroeconomice viitoare, BNR precizează că membrii Consiliului au observat faptul că pattern-ul anticipat al inflaţiei cunoaşte în actualul context o substanţială revizuire suplimentară în sens ascendent, deosebit de accentuată pe termen scurt. Astfel, rata anuală a inflaţiei este aşteptată să-şi prelungească trendul pronunţat crescător până spre mijlocul anului viitor – urcând la 7,5% în decembrie 2021 şi la 8,6% în iunie 2022, mult peste valorile previzionate anterior, de 5,6%, respectiv, 4,2%-, dar să consemneze ulterior o ajustare descrescătoare relativ alertă, coborând în decembrie 2022 la 5,9% şi revenind în trimestrul III 2023 în interiorul intervalului ţintei, la 3,3%, marginal sub nivelul prognozat în luna august.

Responsabile de noua înrăutăţire considerabilă a perspectivei inflaţiei sunt exclusiv şocuri adverse pe partea ofertei, îndeosebi externe, au subliniat în mod repetat membrii Consiliului. Impactul lor inflaţionist este de natură să amplifice considerabil şi să prelungească deviaţia pozitivă a ratei anuale a inflaţiei de la limita de sus a intervalului ţintei, dar să şi genereze ulterior efecte de bază dezinflaţioniste semnificative, suplimentare celor decurgând din creşterile succesive de preţuri ale produselor energetice şi alimentare de pe parcursul primelor trei trimestre ale anului curent.

S-a arătat că principalul resort al actualei revizuiri ascendente sunt noile majorări ample anticipate a fi consemnate de preţurile gazelor naturale şi ale energiei electrice în trimestrele IV 2021 şi I 2022, pe fondul ascensiunii abrupte a cotaţiilor pe piaţa en-gros autohtonă şi pe plan european şi global; de asemenea, influenţe suplimentare, dar mai modeste, sunt aşteptate din partea celorlalte componente exogene ale IPC – combustibili, produse din tutun, preţuri administrate şi LFO -, dar şi din creşterea cotaţiilor altor materii prime, mai ales agro-alimentare şi din scumpirea poliţelor RCA, resimţite la nivelul inflaţiei de bază.

Măsurile vizând compensarea creşterii şi plafonarea preţurilor la energia electrică şi gazele naturale pentru populaţie prezumate a fi aplicate temporar în cursul acestei ierni vor imprima un caracter fluctuant evoluţiei ratei anuale a inflaţiei pe orizontul scurt de timp, au remarcat membrii Consiliului, astfel încât după o majorare în octombrie 2021, aceasta este aşteptată să scadă în noiembrie şi apoi să crească din nou în aprilie 2022, odată cu revenirea preţurilor la nivelurile prevăzute în contracte.

Modul de includere în calculul IPC a impactului schemelor de compensare este însă incert deocamdată, iar balanţa integrală a riscurilor induse de factorii pe partea ofertei rămâne înclinată în sens ascendent pe termen scurt, au conchis membrii Consiliului, făcând referire la evoluţia cotaţiilor produselor energetice şi ale mărfurilor agroalimentare, precum şi la blocajele cronice în lanţuri de producţie şi aprovizionare, de natură să afecteze semnificativ şi inflaţia de bază, inclusiv prin intermediul preţurilor importurilor.

Totodată, membrii Consiliului au convenit că prin creşterea mult mai pronunţată şi mai persistentă a ratei anuale a inflaţiei deasupra intervalului ţintei, puseul inflationist provocat şi amplificat în perspectivă apropiată de şocurile pe partea ofertei riscă să deterioreze anticipaţiile inflaţioniste pe termen mediu şi să genereze astfel efecte secundare importante, eventual printr-o spirală salarii-preţuri, având în vedere şi tendinţa de epuizare a caracterului relaxat al pieţei muncii. S-a subliniat în numeroase intervenţii necesitatea ancorării anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu, inclusiv din perspectiva credibilităţii băncii centrale, printr-o nouă reacţie a politicii monetare. În acelaşi timp, s-a reafirmat că o eventuală tentativă a băncii centrale de a contracara efectele directe tranzitorii ale şocurilor adverse pe partea ofertei ar fi nu doar ineficace, ci chiar contraproductivă, întrucât ar provoca pierderi ample activităţii economice şi ocupării forţei de muncă pe termen mai lung.

Din partea factorilor fundamentali sunt însă probabile presiuni inflaţioniste considerabil mai temperate decât s-a anticipat anterior, deşi în intensificare uşoară pe parcursul următoarelor trimestre, au concluzionat membrii Consiliului. Argumentul major l-a constituit perspectiva majorării mult mai lente a excedentului de cerere agregată pe orizontul prognozei şi la valori sensibil mai joase decât în proiecţia precedentă, în condiţiile anticipării unei încetiniri mai evidente a creşterii economice, chiar şi în ipoteza atragerii unui volum mai ridicat de fonduri europene aferente instrumentului Next Generation EU, de natură să contrabalanseze în bună măsură impactul contracţionist al consolidării bugetare, dar şi să impulsioneze în viitor dinamica PIB potenţial.

Relevante au fost considerate şi probabila epuizare recentă a plusului de cerere de bunuri şi servicii apărut după relaxarea restricţiilor de mobilitate, precum şi impactul exercitat asupra cererii de consum de actualul val pandemic şi de scumpirea consistentă a utilităţilor şi alimentelor. A fost, de asemenea, punctată ameliorarea recentă şi în perspectivă a structurii cererii agregate în raport cu perioada pre-pandemie, prin creşterea contribuţiei investiţiilor în detrimentul consumului privat, cu implicaţii inclusiv asupra evoluţiei viitoare a PIB potenţial.

În schimb, inflaţia de bază va continua să fie mai puternic afectată în perspectivă de şocurile adverse pe partea ofertei, au remarcat membrii Consiliului, în principal prin efecte directe şi indirecte ale ascensiunii cotaţiilor mărfurilor agroalimentare şi energetice, reflectate şi în creşterea aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt, precum şi pe calea preţurilor importurilor non-energie. În aceste condiţii, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat va continua probabil să crească până la un maxim de 4,8% la jumătatea anului viitor, semnificativ deasupra vârfului de 3,5% anticipat anterior, pentru ca apoi să se înscrie pe o traiectorie moderat descendentă şi să coboare la finele orizontului proiecţiei la 3,3%, marginal sub nivelul prognozat în august.

Referitor la viitorul poziţiei ciclice a economiei, membrii Consiliului au arătat că în anul curent creşterea economică va depăşi probabil doar marginal ritmul anticipat anterior şi exclusiv datorită performanţelor foarte bune ale agriculturii, iar în 2022 va cunoaşte o decelerare relativ mai accentuată, încetinind inclusiv faţă de anii pre-pandemie, chiar şi în condiţiile unor efecte expansioniste ceva mai pronunţate aşteptate din partea absorbţiei de fonduri europene aferente instrumentului Next Generation EU. Evoluţia implică o creştere mult mai lentă a excedentului de cerere agregată decât cea anticipată în luna august, pe o traiectorie sensibil mai joasă pe întregul orizont de prognoză.

Potrivit BNR, s-a observat că determinantul major al avansului PIB va fi consumul privat, în condiţiile anticipării unei dinamici robuste a acestuia pe orizontul proiecţiei, dar sensibil mai temperate decât s-a previzionat anterior şi semnificativ inferioară mediei perioadei 2016-2019, pe fondul efectului de erodare exercitat asupra venitului disponibil real de creşterea ratei inflaţiei şi sub impactul consolidării fiscale, cu implicaţii şi asupra sentimentului de încredere al populaţiei.

În schimb, în cazul formării brute de capital fix, este de aşteptat un ritm mult superior mediei anilor pre-pandemie şi doar ceva mai moderat decât cel previzionat în august, au remarcat membrii Consiliului, în contextul unui volum mărit al cheltuielilor publice de investiţii – inclusiv cu aportul fondurilor europene -, şi al efectului de antrenare astfel exercitat asupra sectorului privat, dar şi al influenţelor venite din scumpirea consistentă a materialelor de construcţii şi a energiei, precum şi din blocaje în lanţuri de producţie şi aprovizionare.

Din partea exportului net este însă probabil un impact contracţionist crescut în anul curent, inclusiv în raport cu prognoza anterioară, dar în scădere moderată în 2022, în condiţiile unei redresări mai evidente a cererii externe, dar şi ale creşterii foarte solide a absorbţiei interne, impulsionată şi de investiţii finanţate prin programul Next Generation EU. Îngrijorătoare a fost considerată noua înrăutăţire a perspectivei deficitului de cont curent, a cărui pondere în PIB este aşteptată să-şi accentueze mai puternic trendul ascendent în 2021 decât s-a anticipat anterior, iar în 2022 să se corecteze doar marginal, implicând creşterea ei mai pronunţată deasupra standardelor europene pe orizontul proiecţiei, cu potenţiale efecte adverse asupra inflaţiei, dar şi a sustenabilităţii creşterii economice.

Conform BNR, conduita politicii fiscale rămâne însă o sursă importantă de incertitudini şi riscuri la adresa actualelor previziuni, au convenit membrii Consiliului, evidenţiind, pe de o parte, dimensiunea relativ scăzută a deficitului bugetar consemnat în primele 9 luni în raport cu perioada similară din 2020, dar şi cu ţinta stabilită pentru 2021, iar, pe de altă parte, determinanţii specifici ai ameliorării execuţiei bugetare din acest an şi plusul de cheltuieli bugetare pe care-l reclamă criza energetică şi cea de sănătate publică, alături de necunoscutele privind cea de-a doua rectificare bugetară din anul curent. S-a considerat, că inclusiv în contextul crizei politice, incertitudinile sunt amplificate de indisponibilitatea proiectului de buget pentru 2022, care să certifice accelerarea în perspectivă a consolidării fiscale, conform angajamentelor asumate în contextul procedurii de deficit excesiv.

De asemenea, BNR precizează că un grad ridicat de incertitudine caracterizează şi perspectiva absorbţiei fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă, precum şi a celor aferente noului Cadru financiar multianual 2021-2027, au susţinut membrii Consiliului, evocând procedurile de natură juridică şi tehnică ce se cer a fi finalizate pentru obţinerea prefinanţării din fondurile aferente Planului naţional de redresare şi rezilienţă, alături de ţintele şi jaloanele ferme ce condiţionează primirea ulterioară a tranşelor de finanţare, dar şi capacitatea instituţională şi istoricul realizărilor în domeniu ale României.

În acelaşi timp, valul patru al pandemiei şi măsurile restrictive asociate continuă să genereze incertitudini şi riscuri mari la adresa previziunilor, cel puţin în prespectivă apropiată, au arătat membrii Consiliului, în contextul crizei grave de sănătate publică provocate pe plan intern şi al potenţialelor implicaţii asupra activităţii economice şi pieţei muncii, dar şi pe fondul extinderii acestuia în alte state europene, afectate puternic şi de criza energetică şi de persistenţa blocajelor în lanţurile de producţie şi aprovizionare.