BNR: Capitalul social al instituţiilor de credit se apropie de 30 de miliarde lei

Segmentul băncilor cu capital majoritar străin a fost cel mai activ în această privinţă, ceea ce reflectă atenţia pe care unii investitori străini o acordă în continuare pieţei româneşti de servicii bancare.

Valoarea activului bilanţier agregat net a fost de 363,3 miliarde lei în luna iunie 2015, cu 1% în termeni reali peste cea consemnată în luna decembrie 2014, plasarea în teritoriu pozitiv a variaţiei reale având însă la bază un efect statistic.

,,În prima jumătate a anului 2015 nu au fost consemnate modificări în structura sistemului bancar românesc, cu menţiunea că în perioada analizată a fost definitivată tranzacţia de achiziţie a Volksbank România de Banca Transilvania. În condiţiile în care cele două instituţii au continuat să funcţioneze ca entităţi distincte procesul de integrare a activităţii acestora fiind în curs, numărul total al instituţiilor de credit a rămas neschimbat comparativ cu finalul anului anterior, respectiv 40′, se precizează în documentul BNR din luna august.

Potrivit sursei citate, activitatea de creditare şi-a întrerupt tendinţa descendentă, dinamica reală a creditului intern a fost în general pozitivă, urcând până la 3,3 la sută în iunie, comparativ cu sfârşitul anului 2014, evoluţie susţinută de ambele componente: creditul acordat sectorului privat (+3,1 la sută) şi creditul guvernamental (+3,9 la sută).

În ceea ce priveşte resursele de finanţare, contextul a rămas favorabil în semestrul I 2015, afirmă specialiştii BNR.

‘Capitalizarea sistemului bancar s-a menţinut robustă, iar dependenţa de resursele externe s-a diminuat, liniile de finanţare provenite de la entităţile-mamă continuând să se reducă într-o manieră ordonată. În ceea ce priveşte baza internă de depozite, stocul real s-a majorat marginal comparativ cu decembrie 2014, exclusiv pe seama plasamentelor efectuate de populaţie, iar indicatorul credite/depozite a continuat să se plaseze la un nivel care nu generează presiuni din perspectivă macroprudenţială (93,1%)’, se arată în document.

Potrivit sursei citate, revenirea pe trend ascendent a împrumuturilor acordate sectorului privat, vizibilă atât în cazul populaţiei, cât şi în cel al companiilor, a fost rezultanta acţiunii conjugate a mai multor factori, precum reducerea în continuare a ratei medii a dobânzii la creditele nou acordate (pe fondul propagării graduale a efectului deciziilor de reducere a ratei dobânzii de politică monetară), relaxarea standardelor de creditare (în cazul creditelor destinate firmelor), consolidarea sentimentului de încredere al agenţilor economici şi al consumatorilor (un aport semnificativ revenind creşterii resurselor proprii de finanţare).

Evoluţia stocului creditului a fost afectată de continuarea procesului de scoatere a împrumuturilor neperformante din bilanţurile băncilor, dar şi de achiziţionarea în perioada analizată a unor credite externalizate anterior.

Din perspectiva sectoarelor instituţionale, revigorarea creditelor acordate populaţiei (+4,1% faţă de fi nele anului precedent) a fost stimulată şi de condiţiile atractive oferite de programele guvernamentale de finanţare ‘Prima casă’ şi ‘Prima maşină’. În consecinţă, stocul real al creditelor de consum şi alte scopuri şi-a întrerupt traiectoria descrescătoare (+0,6 la sută), iar cel al creditelor pentru locuinţe a continuat să se extindă în termeni reali (cu 8,6%), în corelaţie cu evoluţia pozitivă a sectorului de construcţii rezidenţiale.

În ambele cazuri, după cum se specifică în buletinul BNR, evoluţia pozitivă a fost determinată în exclusivitate de împrumuturile acordate în monedă naţională, o contribuţie revenind şi conversiei în lei a unor credite contractate iniţial în franci elveţieni. Pe segmentul companiilor, creşterea reală a stocului de credite a fost mai modestă decât pe cel al populaţiei (1,7% faţă de sfârşitul anului 2014) şi în acest caz majorarea datorându-se componentei în lei.

Prin urmare, în ceea ce priveşte moneda de denominare a creditului destinat sectorului privat, traiectoriile divergente înregistrate de creditele în lei comparativ cu cele în valută s-au prelungit şi pe parcursul semestrului I 2015, ponderea celei de-a doua categorii în stocul total al creditelor acordate sectorului privat coborând la 52,4% – cel mai scăzut nivel consemnat de la sfârşitul anului 2007.

Comparativ cu decembrie 2014, stocul împrumuturilor în valută a înregistrat o scădere accelerată începând din luna martie (până la -5,2%, variaţie calculată pe baza valorilor exprimate în euro), evoluţie care, coroborată cu creşterea uşoară a depozitelor de acest tip, a condus la îmbunătăţirea în continuare a raportului dintre aceşti doi indicatori, până la 142,5% (-11,6% comparativ cu fi nele anului anterior).

Analiza structurii pe scadenţe relevă o dinamică reală pozitivă la nivelul tuturor componentelor, cel mai alert ritm fiind înregistrat de creditul pe termen mediu (6,5% faţă de decembrie 2014). Împrumuturile pe termen lung continuă însă să deţină peste jumătate din portofoliul creditelor acordate sectorului privat.