BNR, citată de Moody’s: „Este de aşteptat ca 15% dintre companii, care au generat 20% din PIB, să fie grav afectate de pandemie în 2021”

Riscul sectorului bancar este evaluat de Moody’s ca fiind „a”, asemeni celui din Cehia şi Polonia, chiar dacă ratingurile de ţară ale acestor state sunt mai mari decât ale României. Agenţia de rating arată că scorul sistemului bancar românesc reflectă puterea modestă a creditului bancar și dimensiunea redusă a sistemului ca atare. În plus, sistemul este dominat de bănci străine cu sediul în ţările Uniunii Europene. De obicei, băncile mamă şi-au susţinut filialele din România.

Dominația sistemului de către băncile străine, cu sediul majoritar în alte țări ale UE, susține evaluarea noastră, iar băncile-mamă și-au susținut în mare măsură filialele din România de la criza financiară globală.  Agenţia de rating arată că băncile româneşti rămân în continuare cele mai profitabile din UE, chiar dacă în 2020 s-a observat o rentabilitate a activelor medii pe sistem de 0,95%, în scădere faţă de 1,34%  cu un an mai devreme.

Poziţia de cele mai profitabile bănci din UE le asigură o o puternică flexibilitate financiară pentru a absorbi efectele negative ale crizei, în opinia Moody’s. Totuşi, trei motive vor limita o recuperare completă a profitabilității în 2021: ratele dobânzii, care ar putea rămâne scăzute pentru o perioadă de timp, costul riscului ridicat și necesitatea de a investi în transformarea digitală.

Extinderea moratoriilor la credite şi în 2021 poate face ca neperformantele generate de COVID 19 să apară abia în a doua jumătate a anului 

La capitolul riscuri, agenţia de rating menţionează unele aspecte ale moratoriilor publice, capitalizarea slabă a companiilor, creşterea puternică a creditelor imobiliare care a stimulat creşterea preţurilor pe piaţa imobiliară rezidenţială şi chiar expunerea mare faţă deguvern prin achiziţia de titluri de stat.  Astfel, chiar dacă se observă o infimă tendinţă de creştere a creditelor neperformante (3,9% în martie 2021 faţă de decembrie 2020), împrumuturile şi facilităţile acordate cu garanţia statului ar putea crea ceva probleme.

“ Ponderea împrumuturilor sub moratoriu public a scăzut spre sfârșitul anului 2020, dar o parte din împrumuturile neperformante ar putea fi ascunse în continuare de moratoriul împrumuturilor guvernamentale și ne așteptăm la un flux accelerat de împrumuturi în a doua jumătate a anului 2021, în special în segmentul IMM-urilor”, arată Moody’s.

În conformitate cu alte țări ale UE, una dintre măsurile introduse pentru combaterea efectelor negative ale pandemiei în România au fost plățile de concediu pentru debitorii de până la nouă luni. Guvernul a extins moratoriul public în 2021, astfel încât împrumutătorii afectați de criză au putut să-l solicite până în martie 2021.

În ciuda  ponderii încă reduse a împrumuturilor cu probleme, capitalizarea relativ slabă a corporațiilor din România crește riscurile activelor pentru sectorul bancar și ar putea să fie mai dificil pentru băncile româneşti să digere criza coronavirusului, în comparație cu alte experiențe regionale din CEE.

„Potrivit BNR, 15% dintre companii – care împreună au generat 20% din PIB-ul țării – sunt așteptate să fie grav afectate de pandemie. În iunie 2020, datoria lor a fost în medie de 1,75 ori poziția lor de capital, deoarece 40% dintre companii au capitaluri proprii negative. În general, aproximativ o treime din portofoliul de împrumuturi al băncilor românești este atribuit companiilor care au înregistrat pierderi în primul semestru al anului 2020”, spune raportul.

Cu toate acestea, 20% dintre aceste companii au raportat rezultate negative deja înainte de criză, ceea ce a dus la eroziunea semnificativă a capitalului, în special în sectorul agricol. și sectorul prelucrător, firmele imobiliare și industria construcțiilor. Împrumuturile neperformante corporative (NPL), inclusiv întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri), erau la 6,8% din împrumuturile brute din septembrie 2020, aproape de două ori față de 3,8% din creditele neperformante totale ale băncilor.

Preţurile imobilelor rezidenţiale au crescut cu 7%, pe fondul reducerii abrupte a dobânzilor

Chiar dacă până la mijlocul anului trecut, creditarea a încetinit semnificativ pe fondul incertitudinilor, împrumuturile către companii, în special în monedă locală, a crescut semnificativ pe măsură ce sistemul de garanții guvernamentale a devenit disponibil în a doua jumătate a anului 2020, depășind creșterea finanțării pe retail.

Dar şi aici, reducerea bruscă a dobânzilor cu 125 de puncte de bază a majorat cererea de credite ipotecare. Creșterea puternică a creditelor ipotecare a stimulat prețurile nominale ale proprietăților rezidențiale care au crescut anual cu 7%, de la niveluri foarte scăzute, având în vedere subevaluarea proprietății rezidențiale românești.

Drept care se remarcă o creştere a ponderii creditelor populaţiei în PIB de la 15,5% în 2019, la 16,1 în 2020, în timp ce împrumuturile totale către întregul sector privat reprezentau doar 26,8% din PIB în decembrie 2020, în creștere moderată de la 25,2% la sfârșitul anului 2019.

De asemenea, există o expunere mare față de guvern, care se ridică la 23,2% din activele totale bancare de la sfârșitul lunii decembrie 2020. Având în vedere accesul guvernului la piețele internaționale financiare, Moody’s nu se aşteaptă la o creştere masivă a expunerii băncilor pe titlurile de stat, chiar dacă lichiditatea din sistem este ridicată.

Chiar dacă raportul credite depozite este de 66%, mai mult decât confortabil pentru bănci, ponderea de o treime din depozite fiind în valută arată că există riscul ca aceste depozite să dispară în scenarii pesimiste de stres.