BNR constată că a omorât creditul de nevoi personale. Consumul n-o duce deloc bine
Banca Naţională a României constată, în ultimul raport privind inflația, ce eficient a fost regulamentul de limitare a creditării. Nu se mai acordă credite de nevoi personale, astfel că soldul acestora scade din ce în ce mai abrupt.
„Analiza structurii creditelor acordate populaţiei relevă continuarea manifestării efectelor exercitate asupra acesteia de ultimele modificări aduse cadrului de reglementare în domeniu; astfel, creditele în lei şi cele în valută destinate consumului şi altor scopuri şi-au mărit variaţia negativă, în timp ce împrumuturile pentru locuinţe în lei şi-au accelerat creşterea (până la maximul ultimilor patru ani), în detrimentul celor similare în devize”, se arată în raportul BNR.
Un regulament al BNR de la sfârşitul anului 2011 a limitat perioada maximă de acordare a creditului de consum la cinci ani şi, parctic, a interzis acordarea de credite de consum în valută, impunând o limită foarte ridicată a garanţiilor şi a impactului unei eventuale deprecieri a monedei naţionale.
Încorsetat de reglementările suplimentare şi confruntat cu o cerere anemică de credite, sistemul bancar a finanţat tot mai puţin consumul populaţiei. Soldul creditului de consum a scăzut cu 4 miliarde de lei într-un an (-6,5%) la 58 de miliarde de lei în decembrie.
Cele mai mari scăderi se întregistrează în dreptul creditului de consum în euro. Însă, în ciuda regulamentelor BNR, clienţii nu s-au grăbit de loc nici să ia credite de consum în lei, soldul acestora scăzând cu 6%.
Consum privat, consum de stat
După un an 2011 în care Statistica ne spune că am avut creştere economică, 2012 a fost un an de stagnare economică. De altfel, economia României bălteşte de câţiva ani. Consumul populaţiei a scăzut în 2010, şi-a revenit în a doua parte a anului 2011 pe fondul unui an agricol bun şi a început să scadă din a doua jumătate a anului trecut.
Ultimele date privind produsul intern brut arată o contracţie de 0,5% în trimestrul 3 din 2012. Consumul final a scăzut cu 0,7%, mai ales din cauza scăderii consumului privat cu 0,9%. În T3, stocul creditelor de consum şi-a dublat ritmul mediu real de scădere (până la -7,8 %), potrivit BNR. De la apogeul atins în 2008, soldul creditului de consum a scăzut cu aproape un sfert şi adâncirea ritmului de contracţie nu e o veste deloc bună pentru economie.
Datele privind consumul pe decembrie arată o scădere foarte puternică. În România s-a resimţit cel mai mare declin din UE faţă de noiembrie, cu 3,2%.
Consumul statului a început să crească din nou în T3, după o lungă perioadă de scădere, cu un plus de 1,7%. Salariile bugetarilor au fost crescute în două etape: prima în vara anului trecut şi cea de-a doua în luna decembrie.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat recent că majorările de salarii, peste ce s-a acordat deja, se vor duce pe importuri şi vor aduce dezechilibre economice.
Anul trecut, după o întâlnire cu fostul premier Mihai Răzvan Ungureanu, BNR şi Guvernul cădeau de acord că este nevoie de o reluare a consumului pentru a continua creşterea economică, însă, aşa cum a declarat în mai multe rânduri Guvernatorul, creşterea exagerată a consumui aduce mari dezechilibre macroeconomice.
Isărescu a criticat de multe ori guvernele României pentru politicile prociclice. Cum economia României se află într-o stare proastă şi foarte proastă de aproape cinci ani de zile, limitarea accesului populaţiei la credite nu poate să ajute prea mult.
Singura ramură a creditului pentru populaţiei care a înregistrat creşteri în ultimii ani a fost cea a creditului ipotecar, pe fondul derulării programului Prima Casă cu garanţii guvernamentale. Subvenţionarea riscului de către stat a avut însă un impact limitat asupra economiei, dat fiind faptul că locuinţele vândute au fost, în mare măsură, vechi, şi nu rezultatul unor investiţii noi.
Mai mult, BNR a extins limitarea creditului în valută şi pentru firmele care nu au venituri în valută. Intenţia BNR de a proteja sectorul bancar de un nou balon al creditării vine într-un moment în care prespectivele economiei se înrăutăţesc de la an la an. Practic, toate prognozele organismelor oficiale au fost revizuite în sens negativ la fiecare ediţie, aşa cum ECONOMICA.NET a arătat aici, şi România a ajuns de la o economie ce trebuia să îşi revină rapid din criză şi să ajungă la ritmuri anuale de creştere ridicate, la una în care persectivele arată mai degrabă o creştere mediocră, dacă nu chiar negativă.
Veniţi de luaţi credite scumpe
Creditul în lei nu e prea căutat de români din pricina costurilor ridicate. Dobânzile sunt aproape duble faţă de cele la creditele în euro şi un român care îşi cumpără o casă prin credit, de pildă, trebuie să accepte să mai plătească încă una în plus, dacă optează pentru finanţarea în lei.
Creditul în lei pentru locuinţe a cunoscut, într-adevăr, un avans de 21% anul trecut, însă soldul creditelor imobiliare în lei este infim în comparaţie cu cel al creditelor în euro – 1,8 vs. 31 de miliarde de lei. De altfel, soldul creditelor în euro aproape că s-a dublat de la introducerea programului Prima Casă în 2009.
Dobânda creşte cu aproape 30% rata lunară la un credit de consum, atât de mult încât mulţi dintre doritorii de credite nu se pot califica. La un credit ipotecar în lei, rata e cu 50% mai mare decât la un credit în euro.
Dobânda anuală efectivă medie la creditele de consum noi în lei era de 15,2% în decembrie, faţă de 4,8% la euro (doar credite cu ipotecă în euro). La creditele pentru locuinţe, DAE la lei era de 8,8% vs. 4,8% la euro.