„Politica fiscală nu dă nici un semn că s-ar îmbunătăţi, inflaţia a crescut şi va creşte în lunile următoare. Mă aştept ca nivelul acesteia să fie peste 5% până în luna octombrie, iar după aceea să scadă ca urmare a efectului de bază. Practic, BNR nu are nici un motiv ca să nu crească dobânda de politică monetară cu încă un pas de 0,25% în această şedinţă de politică monetară”, spune economistul şef al Raiffeisen Bank şi şeful Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru. Acesta precizează că pentru finalul anului vede dobânda de politică monetară la 3%.
De aceeaşi părere este şi Ciprian Dascălu, economistul şef al ING Bank. Acesta crede că banca centrală va creşte dobânda de politică monetară de la 2,25% la 2,5%, cu previziuni de 2,75% la sfârşitul anului. Dascălu mai spune că există riscul ca BNR să ducă dobânda cheie până la nivelul de 3%, în funcţie de evoluţia inflaţiei. Totodată, specialiştii ING Bank văd rata inflaţiei pe final de an la nivelul de 3,4%. „Odată cu majorarea dobânzii de politică monetară va creşte şi facilitatea la depozit la 1,5% (n.a.-dobânda acordată de BNR la depozitele constituite de băncile comerciale la banca centrală)”, spune Ciprian Dascălu.
Anca Maria Negrescu, economist şef la Unicredit Bank, este de părere că BNR va face astăzi pasul şi va majora cu încă 0,25% rata de politică monetară. „Săptămâna trecută, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a ținut un discurs care explică actuala inflație și politica monetară în fața Comitetului Economic al Senatului României. Majoritatea punctelor abordate au fost în concordanță cu opinia noastră că relaxarea fiscală ambițioasă a condus la o creștere a deficitelor bugetare și a contului curent (datorită creșterii importurilor), exercitând o presiune ascendentă asupra prețurilor și o presiune de depreciere asupra leului. Având în vedere aceste dezechilibre generate pe plan intern și în ciuda fundalului extern în general, banca centrală a fost forțată să se abată de la tendința regională și să majoreze rata cheie începând cu începutul anului 2018”, a declarat economistul şef al Unicredit Bank.
Dacă BNR va face acest lucru, ar însemna că întărirea politicii monetare se face cu o rapiditate fără precedent în istoria recentă: după ce a stagnat mai mult de doi ani la acelaşi nivel, dobânda cheie ar creşte în trei luni cu 75 de puncte de bază.
Horia Braun, economistul şef al BCR, cea mai mare bancă din sistem, este singurul împotriva curentului: „Nu mă aştept ca BNR să crească astăzi dobânda de politică monetară. Cred că îşi va acorda un respiro şi va aştepta până la şedinţa din luna mai, când va avea mai multe date şi un raport asupra inflaţiei actualizat”, spune Horia Braun.
Acesta constată că majorarea lunară a indicelui preţurilor de consum a început să fie mai lentă, iar majorarea inflaţiei din ultima perioadă s-a datorat în cea mai mare parte creşterilor de preţ la combustibil sau la preţurile administrate, zone pe care BNR nu are cum să le controleze. „În plus, la nivel european şi nu numai, se observă o scădere a gradului de încredere al consumatorilor şi o plafonare a ratelor de creştere pe unii indicatori de consum, servicii, producţie industrială, comerţ. Continuarea acestui trend ar putea amâna pe moment o decizie de majorare a dobânzii cheie de către BNR”, spune Horia Braun.
Previziunile BCR merg astfel către o dobândă de referinţă de 2,75% la sfârşitul anului şi o inflaţie de 3,6%, cu amendamentul că previziunea pe inflaţie ar putea fi revizuită în sus. Totodată, Horia Braun vede un indice ROBOR mai aliniat la dobânda de politică monetară decât cel care există în prezent, şi asta deoarece efectul de supralichiditate din piaţă, care menţine la nivel scăzut indicele ROBOR overnight sau pe zi, este unul temporar în opinia sa.
În aceste condiţii, analiştii din piaţă se aşteaptă totodată şi la o uşoară depreciere a monedei naţionale în raport cu euro, generată de deficitele externe: deficitul comercial, alimentat de excesul de cerere şi de consum care conduce la creşterea importurilor, de lipsa investiţiilor străine şi de eşecul atragerii de fonduri europene. Pentru următoarea perioadă, analiştii se aşteaptă să avem un curs de scimb fluctuant între 4,66 şi 4,7 lei eu euro.
După cum se observă, în toate previziunile analiştilor economici avem o inflaţiei mai mare decât nivelul dobânzii cheie sau al dobânzilor din piaţă.
Situaţia este identică şi pe plan internaţional unde frica de deflaţie şi criza din 2008 au făcut economiile lumii să treacă prin nişte cicluri atipice de dezvoltare. Lucru firesc şi pentru România la un moment dat, mai ales că vorbim despre pieţe globale şi o economie integrată în Uniunea Europeană. Totuşi la noi inflaţia a început să crească într-un ritm mult mai alert decât în alte state ale lumii, fapt ce va reclama probabil şi o dobânda măcar egalizată, dacă nu mai mare decât inflaţia. Analistul şef al Raiffeisen Bank, Ionuţ Dumitru, este de părerea că abia din 2019 vom putea vorbi de acest aspect.