BNR: Două riscuri severe și unul ridicat planează asupra stabilității financiare

De la data ultimului Raport, riscurile sistemice la adresa stabilității financiare din România au crescut substanțial, similar cu evoluțiile la nivel european și mondial.

„Evaluările curente semnalează două riscuri de natură severă asupra stabilității financiare din România: creșterea incertitudinii la nivel global și reducerea rapidă a încrederii investitorilor în economiile emergente, respectiv deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne, inclusiv din perspectiva structurii și a costului de finanțare a deficitului bugetar. Un al treilea element de impact asupra stabilității financiare se situează la nivel ridicat: riscul privind cadrul legislativ incert și impredictibil în domeniul financiar-bancar. Alte două riscuri sunt de intensitate moderată și privesc nerambursarea creditelor contractate de către sectorul neguvernamental și accesul la finanțare a economiei reale. Toate cele cinci riscuri sistemice menționate au asociată o perspectivă de creștere în intervalul următor”, arată raportul BNR.

Declanșarea pandemiei Covid 19 a determinat turbulențe semnificative pe piețele financiare internaționale și o înăsprire temporară a condițiilor financiare, dar și fenomene de tip flight to safety și de retragere a lichidității, în special de pe piețele de finanțare pe termen scurt. Peste o treime din pierderile înregistrate pe piețele financiare au fost deja recuperate la sfârșitul lunii aprilie, arată raportul BNR.

Piețele emergente au fost cele mai afectate și de fenomenele de tip flight to quality. Scăderile de prețuri au fost însoțite de majorarea rapidă a primelor de risc, ieșiri importante de capital și deprecieri ale monedelor. Conform FMI, ieșirile de capital pentru lunile februarie-martie 2020 s-au ridicat la circa 100 miliarde dolari și sunt de 3 ori peste nivelul înregistrat în perioada similară aferentă Crizei Financiare Globale. În aceste condiții, presiunile asupra piețelor emergente sunt mai mari, iar spațiul de manevră al politicilor mai limitat.

Riscuri pentru capacitatea de finanțare a deficitului bugetar în creștere

Temerile legate de sustenabilitatea datoriei publice s-au reflectat atât în cotațiile de pe piețele financiare ale titlurilor de stat, cât și în evaluările realizate de către agențiile de rating. În plus, creșterea la un nivel sistemic a riscului de credit poate conduce la retrogradări în categoria nerecomandată investițiilor pentru segmentul corporațiilor, cu efecte negative pentru investitori (circa 50 la sută din obligațiunile corporative sunt cotate BBB-), dar și cu o potențială amplificare a canalului de vânzări accelerate.

Aceste evoluții de pe plan internațional pot avea consecințe importante atât asupra sistemului financiar autohton, cât și la nivelul capacității de finanțare a deficitului bugetar în creștere.

Al doilea risc sistemic sever vizează deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne, inclusiv din perspectiva structurii și a costului de finanțare a deficitului bugetar. Creșterea economică este așteptată să înregistreze o contracție semnificativă în acest an, ca urmare a efectelor atât de natura cererii, cât și de cea a ofertei induse de pandemia COVID-19. Estimările organismelor europene și internaționale privind creșterea economică în România pentru anul 2020 indică o contracție de până la 6 la sută, urmată însă de o revenire a dinamicii PIB în teritoriu pozitiv în anul 2021.

Colectarea deficitară a veniturilor bugetare și ponderea ridicată a cheltuielilor rigide în veniturile fiscale reprezintă vulnerabilități structurale ce vor îngreuna procesul de consolidare fiscală. Acest fapt necesită o utilizare eficientă a resurselor, astfel încât revenirea din criza actuală să se realizeze cât mai rapid.

În primele patru luni ale anului curent, soldul negativ al bugetului (2,48 la sută din PIB) este în creștere comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior (+1,4 puncte procentuale). Cealaltă componentă a așa-numitelor ”deficite gemene”, contul curent a fost relativ constant, diminuându-se cu 1 la sută (date cumulate pe 12 luni până la aprilie 2020) comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior, creșterea soldului negativ al balanței bunurilor fiind contrabalansată de îmbunătățirea surplusului balanței serviciilor și de majorarea veniturilor secundare.

Cea mai mare provocare a anului 2020: acoperirea necesarului di finanțare a cheltuielilor statului

Acoperirea necesarului de finanțare privind cheltuielile statului este una dintre cele mai mari provocări ale anului 2020. Acest necesar s-a majorat cu 31 la sută față de anul anterior, ajungând la 119,8 miliarde lei, un maxim istoric în termeni absoluți. Relativ la PIB, acesta se situează la aproximativ 11 la sută, fiind la cel mai ridicat nivel din ultimii 5 ani, însă sub maximul înregistrat în anul 2009 (16,6 la sută din PIB). Cu toate acestea, Consiliul Fiscal estimează o potențială majorare a necesarului de finanțare până la 144 miliarde lei, respectiv 14,3 la sută din PIB, având în vedere probabilitatea ridicată a materializării unei contracții a activității economice mai severe față de previziunile bugetare, subestimarea anumitor cheltuieli pentru programele de susținere a economiei, cât și posibilitatea încasării unor venituri fiscale sub nivelul prognozat.

În perioada aprilie-mai, îngrijorările investitorilor s-au reflectat și în cotațiile CDS aferente titlurilor suverane românești, care s-au majorat cu 90 de puncte de bază față de luna martie, acestea situându-se la cel mai ridicat nivel din regiune, inversând tendința descendentă a ultimului an.

“Implementarea în perioada următoare a unor măsuri de consolidare fiscală credibile va fi esențială pentru a asigura accesul la finanțare pe piețele externe la costuri sustenabile și totodată pentru a evita o ajustare abruptă la nivel intern. Acest aspect este cu atât mai important în condițiile creșterii incertitudinii la nivel global și ale reducerii rapide a încrederii investitorilor în economiile emergente, tendințe care se constituie, de altfel, în primul risc de natură severă pentru stabilitatea financiară din România”, arată raportul BNR.

Un al treilea risc clasificat în Harta riscurilor ca având intensitate ridicată este incertitudinea indusă de modificarea cadrului legislativ în care băncile își desfășoară activitatea. Riscurile asociate promovării unor inițiative legislative de completare a moratoriului public (venite în sprijinul debitorilor care se confruntă cu dificultăți cauzate de răspândirea pandemiei), dar fără derularea unor studii de impact asupra sectorului bancar și cu o sferă largă de aplicare, pot majora hazardul moral și pot avea efecte negative majore asupra situației prudențiale și asupra capacității de creditare a instituțiilor de credit, precum și asupra accesului la finanțare al firmelor și populației.

Trecând la categoria riscurilor de intensitate moderată enunțate în Harta riscurilor, se evidențiază pericolul majorării ratei de nerambursare ai împrumuturilor acordate sectorului neguvernamental. În noul context economic, influențat de gestionarea efectelor pandemiei, este de așteptat ca indicatorii relevanți pentru calitatea activelor să își tempereze convergența către categoriile de risc redus și chiar să își reia trendul spre grupe de risc mai ridicat atât pe segmentul companiilor nefinanciare, cât și pe cel al populației, asemănător evoluției care se estimează pentru întregul sector bancar european.