BNR estimează o inflaţie de 2,1% la sfârşitul acestui an şi de 2% în trimestrul III din 2022

„Ulterior publicării Raportului din luna august 2020 s-au concretizat unele presiuni dezinflaţioniste mai semnificative induse preponderent de componente exogene ale coşului de consum, pe segmentul preţurilor volatile ale alimentelor şi, respectiv, al celor ale combustibililor. În aceste condiţii, rata anuală a inflaţiei IPC este de aşteptat să coboare la sfârşitul acestui an până la 2,1%, o revizuire semnificativă de 0,6 puncte procentuale faţă de prognoza anterioară. În paralel, sub impulsul deficitului de cerere agregată din economie şi al slăbirii treptate a rezilienţei pieţei muncii, corecţii mai pronunţate se vor reflecta şi în dinamica ratei anuale a inflaţiei de bază, aceasta urmând să atingă nivelul de 2% la orizontul proiecţiei (trimestrul III 2022). Pentru finele anului viitor, scenariul de bază actual reconfirmă valoarea din proiecţia precedentă în cazul ratei anuale a inflaţiei IPC (2,5%), în timp ce prognoza ratei anuale a inflaţiei de bază a fost revizuită uşor descendent (cu 0,1 puncte procentuale, până la 2,1%)”, se spune în raport.

Potrivit documentului, cu rol de condiţionare a coordonatelor scenariului de bază al proiecţiei macroeconomice, conduita politicii monetare este configurată în vederea asigurării stabilităţii preţurilor şi a situaţiei macroeconomice, a bunei funcţionări a sistemului bancar şi a pieţelor financiare în sprijinul populaţiei şi al companiilor româneşti.

„Chiar şi în condiţiile confirmării parţiale a scenariului de risc din Raportul precedent referitor la evoluţia crizei de sănătate publică, principala condiţionare a scenariului de bază continuă să rămână cea de ordin medical şi se referă, pe de o parte, la dinamica propagării virusului, iar pe de altă parte, la momentul la care va fi disponibil în mod generalizat un vaccin. Natura aparte a acestei crize îngreunează considerabil chiar şi formularea unor scenarii de risc cu privire la relaţia biunivocă dintre evoluţiile din plan medical şi, respectiv, cele din plan economic. Astfel, sunt dificil de evaluat durata şi intensitatea crizei medicale, calibrarea măsurilor de răspuns din partea autorităţilor ori măsura sincronizării acestora şi, în cele din urmă, gradul de asimetrie a revirimentului economic din diverse economii. Este foarte probabil ca unele ţări să continue să recupereze pierderile asociate crizei într-o manieră liniară sau poate chiar accelerată, în timp ce altele s-ar putea confrunta cu o serie de dificultăţi; în cazul celor din urmă, o nouă exacerbare a evoluţiilor din plan medical ar putea amplifica atât vulnerabilităţile şi dezechilibrele preexistente, cât şi pe cele acumulate ulterior declanşării primului val pandemic. Din acest motiv, sursele de risc provenind din partea mediului intern şi, respectiv, a celui extern par a fi aproximativ verosimile la acest moment, iar balanţa riscurilor la adresa proiecţiei ratei anuale a inflaţiei este evaluată a fi înclinată, cu precădere pe termen mediu, în sensul unor abateri în sus de la valorile aşteptate în scenariul de bază”, potrivit documentului.

De asemenea, BNR precizează că, pe plan intern, politica fiscală şi cea de venituri îşi menţin relevanţa ca sursă de incertitudini. Riscuri specifice continuă să planeze asupra unui posibil volum mai amplu de cheltuieli bugetare, corelat direct cu durata crizei de sănătate publică.

„Orice înăsprire de către autorităţi a setului de măsuri administrative ce vizează mai buna gestionare a riscurilor din plan medical ar ocaziona atât cheltuieli suplimentare – în vederea sprijinirii agenţilor economici afectaţi în mod direct de măsurile de distanţare socială – cât şi posibile pierderi de venituri bugetare, dată fiind comprimarea mai amplă a activităţii economice. În cazul particular al României, impactul pe termen mediu al unor astfel de măsuri, prin majorarea volumului cheltuielilor bugetare, implicit şi a cuantumului deficitului bugetar, ar fi de sens opus celui implicat de necesitatea continuării ajustărilor fiscale sugerate de derularea conform etapizării iniţiale a procedurii de deficit excesiv”, se menţionează în document.

Dată fiind şi perspectiva de evoluţie a deficitului de cont curent din scenariul de bază, BNR precizează că absenţa unei corecţii fiscale sau debutul cu întârziere al acesteia ar putea implica menţinerea vulnerabilităţilor asociate persistenţei deficitelor gemene, cu potenţial de a fragiliza capacitatea de răspuns pe termen mediu a economiei româneşti în faţa unor şocuri adverse, iar în perspectivă imediată de a greva asupra asigurării în volume adecvate şi la costuri rezonabile a fluxurilor necesare finanţării acestor deficite.