Documentul arată că activitatea Fondului de Garantare a încetinit după un control efectuat de Curtea de Conturi, care, prin Decizia nr. 1/2013, a constatat că FNGCIMM a acordat garanţii cu nerespectarea prevederilor legale, scrie News.ro.
Concret, Curtea de Conturi a interpretat într-o manieră proprie o prevedere dintr-o hotărâre de guvern, susţinând că aceasta ar împiedica Fondul să garanteze credite care au fost restructurate.
Conform interpretării Curţii de Conturi, orice modificare a condiţiilor iniţiale de acordare a unui credit ar însemna un credit nou, având ca rezultat pierderea valabilităţii scrisorii de garanţie
„Ca rezultat al acestei interpretări a Curţii de Conturi, începând cu anul 2013 FNGCIMM a respins de la plată un număr tot mai mare de garanţii solicitate de bănci. Acest fapt a condus la subminarea încrederii instituţiilor de credit în garanţiile constituite de Fond, situaţie ce a contribuit la îngreunarea procesului de creditare”, arată caietul de studii.
Datele prezentate în document arată că, în 2016, Fondul a refuzat băncilor la plată 360 de garanţii în valoare de 140,8 milioane lei şi a plătit 222 de garanţii în valoare de 86 milioane lei, în timp ce pentru 78 de garanţii în valoare de 66 milioane lei s-au găsit alte soluţionări.
De altfel, în perioada 2014-2016, valoarea garanţiilor refuzate la plată a depăşit valoarea garanţiilor plătite, o situaţie complet diferită de cea de până în 2012, când valoarea garanţiilor refuzate era mult mai mică – 6,9 milioane lei în 2011 şi 10,6 milioane lei în 2012.
Autorii caietului de studii propun, ca soluţie în acest caz, „modificarea HG nr. 1211/2001 de o manieră care să permită garantarea de către FNGCIMM, fără posibilitatea de interpretare, inclusiv a creditelor care au fost restructurate”.
Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM) este o instituţie financiară nebancară prin care statul derulează programele de garanţii de stat, inclusiv pentru programul guvernamental Prima Casă.