BNR menţine dobânda de politică monetară la 1,75% pe an

‘Începând cu 8 noiembrie 2017, rata dobânzii pentru facilitatea de depozit creşte la 0,75%, iar rata dobânzii aferente facilităţii de creditare se reduce la 2,75 la sută’, se arată în document.

De asemenea, Consiliul a mai hotărât gestionarea fermă a lichidităţii din sistemul bancar şi păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

‘Rata anuală a inflaţiei a crescut în luna septembrie la 1,77% (de la 1,15 la sută în luna august), uşor peste nivelul prognozat, reintrând în interiorul intervalului de variaţie al ţintei staţionare, în linie cu anticipaţiile. Creşterea a fost determinată, în principal, de ascensiunea preţurilor volatile ale produselor alimentare şi de majorarea preţului combustibililor ce a reflectat creşterea cotaţiilor internaţionale ale petrolului şi a accizei la carburanţi, precum şi de accelerarea inflaţiei de bază. Rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat s-a mărit la 1,8% în septembrie, de la 1,6% în august, depăşind, de asemenea, nivelul prognozat. Majorarea s-a datorat atât preţurilor produselor alimentare procesate, cât şi tarifelor serviciilor, în timp ce produsele nealimentare au avut o influenţă marginală’, menţionează sursa citată.

Potrivit acesteia, în luna septembrie, rata medie anuală a inflaţiei IPC şi-a consolidat valoarea pozitivă până la 0,4%, de la 0,2% în luna august. Calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum, media anuală a crescut la 0,5%, de la 0,3% în luna anterioară.

‘Datele revizuite privind creşterea economică în trimestrul II 2017 reconfirmă accelerarea dinamicii anuale a PIB real până la 6,1% (faţă de 5,9% estimată anterior şi 5,7 la sută în trimestrul I). Plusul de ritm s-a datorat aproape integral variaţiei stocurilor şi consumului privat. Acesta şi-a consolidat contribuţia majoritară la creşterea PIB (până la 5,4 puncte procentuale), în condiţiile în care dinamica sa anuală s-a mărit la 7,5% sub impulsul măsurilor fiscale şi salariale. Aportul exportului net la evoluţia PIB a redevenit negativ, pe fondul decelerării dinamicii anuale a exporturilor de bunuri şi servicii şi al uşoarei accelerări a celei aferente importurilor’, informează BNR.

Conform Băncii Centrale, deteriorarea balanţei comerciale a condus la menţinerea tendinţei de amplificare a deficitului de cont curent, a cărui valoare cumulată pe primele 8 luni s-a ridicat la peste 4 miliarde euro, depăşind încă din luna iulie nivelul corespunzător întregului an precedent.

Datele statistice aferente lunii august arată consolidarea tendinţei ascendente a producţiei industriale, intensificarea activităţii din comerţ şi servicii, precum şi revenirea în teritoriul pozitiv a dinamicii anuale a lucrărilor de construcţii.

‘În luna octombrie, condiţiile monetare au fost mai puţin acomodative, date fiind ajustarea ascendentă semnificativă a cotaţiilor relevante ale pieţei monetare interbancare, precum şi uşoara apreciere a leului faţă de moneda europeană. Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a continuat să se accelereze în luna septembrie, până la 7,3%, în principal pe seama componentei în lei (17,1 la sută) şi a segmentului societăţilor nefinanciare. Ponderea creditului în lei s-a majorat până la 61,4 la sută, evoluţie care certifică şi asigură o mai bună transmisie a politicii monetare’, se mai spune în document.

De asemenea, acesta precizează că noul scenariu al prognozei evidenţiază perspectiva accelerării semnificative a inflaţiei pe orizontul scurt de timp, succedată de o temperare a acesteia începând cu ultimul trimestrul al anului 2018. Astfel, faţă de raportul precedent, traiectoria ratei anuale prognozate a inflaţiei a fost revizuită sensibil în sens ascendent pe termen scurt, aproape exclusiv ca urmare a acţiunii recente şi anticipate a unor factori pe partea ofertei şi uşor în sens descendent pe cel de-al doilea segment al orizontului de proiecţie.

‘Incertitudinile şi riscurile asociate acestei perspective provin din mediul intern şi extern. Pe plan intern, acestea sunt sporite de conduita politicii fiscale şi de venituri, inclusiv în contextul incertitudinilor privind construcţia bugetului public pentru anul 2018, de perspectiva evoluţiei preţurilor administrate (gaze naturale, energie electrică) şi a celor volatile ale produselor alimentare. Pe plan extern, relevante rămân incertitudinile şi riscurile legate de creşterea economică în zona euro şi pe plan global, de escaladarea unor tensiuni geopolitice, dar şi de deciziile principalelor bănci centrale (BCE, FED)’, mai arată Banca Centrală.

Conform calendarului anunţat, următoarea şedinţă a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 8 ianuarie 2018.