BNR menţine proiecţia pentru rata inflaţiei în 2013, de 3,5%, iar pentru 2014 ţinteşte 3,2%

„Pentru aceste proiecţii ne bazăm pe faptul că factorii care au împins inflaţia în sus sunt tranzitorii, nu mizăm pe doi ani agricoli buni, ci normali. Avem experienţa că un an agricol bun să fie urmat de unul cel puţin normal. De asemenea, nu avem o inflaţie pe inflamarea cererii, la cum a evoluat CORE 2 ajustat, fiind aproape stabilă, înseamnă că avem o calibrare corectă a politicii monetare şi vrem s-o menţinem. Pe viitor vom menţine această calibrare corectă”, a explicat guvernatorul băncii centrale în conferinţa de presă.

El a arătat că pe partea externă balanţa riscurilor este echilibrată, cu anumite incertitudini cu privire la intervalul de timp necesar refacerii economiei Uniunii Europene, cu volatilitatea cursului de schimb faţă de euro.

„S-ar putea să avem volatilităţi ceva mai mari faţă de cum ne-am obişnuit în anii anteriori, dar aici balanţa riscurilor este echilibrată şi mai toate aceste volatilităţi depind şi de maniera în care vor evolua fluxurile de capital către economiile emergente din euro. Aţi văzut cât de repede s-a schimbat ceea ce apare sub denumirea «sentimentul investitorului» în pozitiv în această lună sau în luna ianuarie, faţă de România. Acest lucru ne-a ajutat, să spunem, pe multiple planuri. O asemenea schimbare rapidă de sentiment îţi ridică o problemă dacă el nu se poate scimba la fel de repede şi în sens invers şi trebuie să fim precauţi”, a spus Isărescu.

În ceea ce priveşte preţurile materiilor prime pe piaţa internaţională pe termen scurt, balanţa riscurilor este echilibrată, fără riscuri majore deocamdată.

„Avem incertitudini privind implementarea fermă şi consecventă a reformelor structurale, credem în programul guvernamental, dar ştim, din trecutul istoric, de după ’89 din această ţară, cât de greu este să faci reforme structurale. Eu ştiu şi personal, că doar am fost un an în fruntea Guvernului, aşa că nu mă feresc să spun că aici riscurile de abatere sunt în sus pentru că de fiecare dată la nivelul întreprinderilor, mă refer cele de stat, apar pobleme, se complică lucrurile cu aspecte sociale, cu chestiuni politice, cu dificultăţi de multe ori tehnice şi nu ai cum să fii optimist aici. Trebuie să fii realist şi am pus un risc de abatere în sus pentru că vrem să fim realişti. La preţurile administrate, considerăm că riscurile de abatere sunt în sus, este posibil ca la acest ultim factor să avem o suprareacţie”, a arătat guvernatorul BNR.

Isărescu a menţionat că în ultimul trimestru al anului trecut inflaţia a fost influenţată pozitiv de corecţia preţurilor alimentelor volatile, un trend descendent al cotaţiilor internaţionale ale ţiţeiului, aprecierea nominală a leului faţă de dolar şi faţă de euro spre sfârşitul anului, precum şi de un deficit amplu de cerere. În sens negativ au contribuit majorările unor preţuri administrate, la energie electrică şi termică şi gaze naturale, creşterea anticipaţiilor inflaţioniste pe termen scurt, încorporarea treptată în preţurile de consum a creşterii costurilor cu materille prime vegetale.

În ceea ce priveşte rata inflaţiei CORE 2, aceasta a avut o tendinţă evidentă de accentuare a creşterii în perioada august-octombrie, după care s-a temperat.

„Preţurile au rămas constante în CORE 2 ajustat, ceea ce este un lucru remarcabil”, a spus Isărescu.

Rata CORE 2 este calculată prin eliminarea din indicele preţurilor de consum a preţurilor administrate, a celor volatile şi a preţurilor tutunului şi a băuturilor alcoolice.

În noiembrie, banca centrală a revizuit în urcare prognoza pentru acest an de la 3% la 3,5%, proiecţie pe care a menţinut-o în raportul trimestrial asupra inflaţiei.

CA al BNR a analizat marţi şi a aprobat raportul trimestrial asupra inflaţiei, document care evaluează contextul macroeconomic, examinează perspectivele inflaţiei şi identifică principalele provocări şi constrângeri cu care politica monetară se va confrunta în perioada următoare.

Potrivit prognozei actualizate, rata anuală a inflaţiei va reveni la limita superioară a intervalului-ţintă la sfârşitul anului 2013, după o accentuare de natură tranzitorie în prima jumatate a anului curent, în principal ca urmare a unor ajustări mai ample ale preţurilor administrate.

Isărescu a declarat marţi că BNR estimează că rata inflaţiei va fi de 5-6% în prima jumătate a anului, urmând ca apoi să scadă, însă nivelul acesteia va depinde foarte mult de evoluţia preţurilor volatile, precum cele din agricultură.

Inflaţia a crescut în luna decembrie 2012, rata anuală de 4,95% plasându-se în afara intervalului de variaţie din jurul ţintei şi peste nivelul de 3,14% înregistrat în decembrie 2011. Rata anuală a inflaţiei pentru finele anului 2012 a fost marginal sub cea mai recentă prognoză a BNR, de 5,1%.

Surse oficiale au declarat recent pentru MEDIAFAX că BNR a transmis experţilor FMI că estimează ratarea ţintei de inflaţie pentru acest an, din cauza ajustărilor preţurilor administrate, dar depăşirea intervalului vizat va fi mult mai mică decât în 2012.

„BNR a convenit cu FMI o estimare de inflaţie pentru finele acestui an de 3,7%, adică în afara intervalului ţintit, pe motiv că majorarea preţurilor administrate va avea un impact care nu poate fi contrabalansat de politica monetară fără să afecteze creşterea economică”, au expllicat sursele citate.

De asemenea, BNR a anunţat FMI că nu va reduce în acest an rezervele obligatorii ale băncilor, nici la lei şi nici la valută, şi va menţine dobânda la 5,25% pentru următoarea perioadă.