BNR nu a primit nicio notificare privind o eventuală vânzare a subsidiarelor băncilor greceşti

‘Banca Naţională a României nu a primit nicio notificare pentru că BNR nu este Banca Greciei. Nu avea de ce să primească o asemenea notificare. În general, Banca Naţională nu se repede să facă declaraţii publice pe baza unor dezbateri care nu sunt bazate pe surse oficiale’, a spus Vasilescu.

‘Surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul au declarat, pentru publicaţia elenă ‘Kathimerini’, că reprezentanţii creditorilor internaţionali ai Greciei şi ai autorităţilor pentru concurenţă din UE cer băncilor elene să-şi vândă subsidiarele şi băncile afiliate din Europa de Sud-Est (inclusiv din România) precum şi activităţile nebancare de pe piaţa internă.

Reprezentanţii UE, BCE şi FMI exercită presiuni pentru subsidiarele băncilor elene din Balcani şi cer vânzarea imediată a activităţilor nebancare, conform unui calendar specific, susţin sursele.

Directorul general adjunct pentru ajutor de stat al Comisiei Europene, Gert Jan Koopman, este de câteva zile la Atena şi s-a întâlnit cu directorii băncilor elene pentru a discuta planurile de afaceri pe care le vor prezenta instituţiile de creditare în contextul recapitalizării lor. Conform surselor, Koopman le-a prezentat directorilor băncilor elene condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească planurile lor de afaceri iar săptămâna viitoare Directoratul General pentru Concurenţă ar urma să să trimită instrucţiuni scrise instituţiilor de creditare din Grecia în legătură cu aceste planuri.

Potrivit oficialilor bancari, creditorii vor trebui să-şi prezinte planurile până la sfârşitul lunii iunie şi apoi, după consultări, să fie stabilite planurile finale până la mijlocul lunii iulie.

Un subiect dificil al negocierilor îl reprezintă decizia finală privind subsidiarele şi băncile afiliate din Europa de Sud-Est, în condiţiile în care reprezentanţii UE, BCE şi FMI cer o reducere drastică a prezenţei băncilor elene în ţările din regiune, din cauza bazei slabe de capital şi a presiunii cu care se confruntă în urma recesiunii prelungite din Grecia.

Băncile elene susţin că vânzarea subsidiarelor lor din Balcani ar fi o eroare strategică majoră, mai ales în această perioadă de timp dificilă. Instituţiile de creditare din Grecia au recunoscut că vor trebui să facă unele ajustări şi posibil unele vânzări dar au subliniat că este crucială menţinerea prezenţei lor în regiune nu doar pentru viitoarea lor supravieţuire ci şi pentru economia elenă în general.

Primele patru bănci din Grecia, National Bank of Greece, Alpha, Eurobank şi Piraeus, au nevoie de 27,5 miliarde de euro pentru majorarea capitalului. Însă, pentru a nu trece sub controlul statului, cele patru bănci trebuie să obţină de la investitorii privaţi cel puţin 10% din recapitalizarea totală.

Capitalul băncilor greceşti s-a diminuat după pierderile uriaşe înregistrate în urma programului de restructurare a datoriilor Greciei şi a creşterii creditelor neperformante ca urmare a recesiunii prelungite. Grecia şi creditorii săi internaţionali au stabilit ca 50 de miliarde de euro din programul de sprijin în valoare de 130 miliarde de euro să fie destinate pentru consolidarea băncilor viabile. Principalele bănci din Grecia sunt prezente şi pe piaţa din România: National Bank of Greece (NBG), care este acţionar majoritar la Banca Românească, EFG Eurobank, care controlează Bancpost, Alpha Bank, Piraeus Bank şi ATE Bank (fosta Mindbank).