BNR prognozează că rata anuală a inflației IPC va scădea până la 3,9% în martie 2025

„Rata anuală a inflaţiei IPC este prognozată în reducere continuă până la orizontul proiecţiei (martie 2025), cu un progres notabil în special pe parcursul acestui an, noua traiectorie a variabilei fiind relativ similară celei anticipate în Raportul precedent. Valorile preconizate vor rămâne superioare intervalului ţintei centrale. Pentru finele anului curent scenariul de bază actualizat indică decelerarea indicatorului până la 7,1%, ulterior urmând să coboare la 4,2% în decembrie 2024 şi la 3,9% în martie 2025. În structură, se prefigurează evoluţii eterogene ale inflaţiei CORE2 ajustat şi, respectiv, ale componentelor exogene ale coşului. Astfel, impactul majorării generalizate a costurilor de producţie ale companiilor va continua să fie transmis de o manieră persistentă asupra indicelui CORE2 ajustat, transmisie facilitată inclusiv de condiţiile de cerere încă deosebit de favorabile. În acest context, dinamica anuală a componentei inflaţiei de bază se va reduce de o manieră doar graduală pe tot intervalul proiecţiei, menţinându-se la niveluri plasate peste cele ale indicatorului headline (IPC)”, se spune în raport.

Potrivit documentului, contribuţia la rata anuală a inflaţiei IPC a preţurilor energiei (combustibili, energie electrică, gaze naturale) va deveni chiar negativă pe parcursul acestui an, în principal pe seama efectelor de bază substanţiale, asociate scumpirilor din aceeaşi perioadă a anului trecut, dar şi ca urmare a redefinirii caracteristicilor schemelor de plafonare şi compensare a tarifelor la energie electrică şi gaze naturale începând cu 1 ianuarie 2023.

Balanţa riscurilor la adresa traiectoriei prognozate a inflaţiei IPC din scenariul de bază este evaluată a fi una relativ echilibrată. Implicaţiile pe multiple planuri, dar în principal cele economice, ale războiului din Ucraina, rămân principala sursă de riscuri şi incertitudini la adresa proiecţiei macroeconomice.

„Pe plan intern, conduita viitoare a politicii fiscale îşi menţine relevanţa ca factor de risc la adresa cadrului macroeconomic. Pe termen scurt, ultimele săptămâni au confirmat existenţa unor dificultăţi în ceea ce priveşte reducerea deficitului bugetar în linie cu ţinta asumată. Deşi până la finalizarea Raportului asupra inflaţiei s-a conturat un set preliminar de măsuri de ajustare fiscală, rămân dificil de evaluat măsura în care acestea vor fi suficiente pentru a adresa corecţia în perspectivă imediată a deficitului bugetar, precum şi gradul de optimalitate al acestora din perspectiva echilibrării, pe termen mediu, a finanţelor publice, în condiţiile în care majoritatea acestora generează efecte corective în principal pe parcursul acestui an.

În plus, având în vedere calendarul electoral extrem de încărcat din anul 2024, nu ar fi exclus ca autorităţile să decidă ulterior suplimentarea măsurilor expansioniste ori, după caz, să prelungească aplicabilitatea unora dintre cele aflate deja în vigoare, ceea ce ar complica efortul de corecţie fiscală, conform angajamentelor asumate de autorităţi în contextul procedurii de deficit excesiv”, menţionează BNR.

Într-o astfel de eventualitate, continuă banca centrală, ar putea fi periclitată inclusiv corecţia deficitului de cont curent, cu toate consecinţele pe care aceasta le-ar avea asupra finanţării într-o manieră ordonată a dezechilibrelor gemene din economie şi, respectiv, implicaţiile asupra coordonatelor cadrului macroeconomic intern (inflaţie, creştere economică, primă de risc etc.).