BNR prognozează pentru următoarele 12 luni o continuare a trendului ascendent privind rata de nerambursare a creditelor

„Estimările pe un orizont de 12 luni indică o continuare a trendului ascendent al ratei de nerambursare, atât în cazul creditelor acordate firmelor (de la 3,1% în martie 2024 la 4,4% în martie 2025), cât şi al împrumuturilor destinate populaţiei, pe ambele segmente principale de credit (de la 0,24% în martie 2024 până la 0,26% în martie 2025 în cazul creditului ipotecar şi de la 3% până la 3,2% în cazul creditului de consum în acelaşi interval de timp)”, se spune în raport, relatează Agerpres.

BNR menţionează că, la nivel agregat, capacitatea sectorului real de onorare a serviciului datoriei se menţine adecvată, deşi a înregistrat evoluţii mixte în structură. Pe de-o parte, calitatea portofoliului de credite acordate companiilor nefinanciare de către instituţiile de credit s-a îmbunătăţit, rata creditelor neperformante (NPL) ajungând la un nivel minim istoric la începutul anului 2024 (3,7% în ianuarie 2024), înregistrând ulterior o creştere marginală (3,8% în martie 2024).

Pe de altă parte, capacitatea sectorului populaţiei de onorare a serviciului datoriei bancare s-a deteriorat uşor pe parcursul anului 2023 şi a continuat această tendinţă şi la începutul anului 2024, rata creditelor neperformante situându-se la valoarea de 3,3% în martie 2024. Riscul de credit este mai accentuat în cazul unor categorii specifice de credit, respectiv în cel al împrumuturilor acordate IMM (rata NPL 4,5% vs. 2,5% pentru corporaţii, martie 2024), precum şi în cel al creditelor de consum contractate de sectorul populaţiei (rata NPL 5,9% vs. 1,7% la creditul ipotecar, martie 2024).

Conform Raportului, instituţiile financiare autohtone au rămas reziliente în contextul şocurilor multiple din ultimii ani, începând cu criza pandemică şi întreruperile în lanţurile de aprovizionare determinate de aceasta, urmate de agresiunea Rusiei asupra Ucrainei şi criza energetică, continuând cu turbulenţele în sectorul bancar din SUA şi Elveţia în primăvara anului 2023 şi încheind cu intensificarea conflictului din Orientul Mijlociu. Din perspectivă ciclică, riscurile la adresa stabilităţii financiare din România s-au menţinut, în general, la niveluri relativ similare celor consemnate la data Raportului anterior, însă, în acelaşi timp, se remarcă emergenţa unor noi factori de risc.

Potrivit documentului, capacitatea debitorilor şi a creditorilor de a face faţă unor condiţii financiare mai puţin favorabile a fost întărită şi de măsurile macroprudenţiale implementate de către BNR, iar perspectivele pentru perioada următoare indică necesitatea menţinerii unei conduite prudente.

Pe termen scurt, cei mai importanţi factori de risc la adresa stabilităţii financiare din România sunt: incertitudinile la nivel global în contextul războiului din Ucraina şi al conflictului din Orientul Mijlociu; tensionarea echilibrelor macroeconomice interne; riscul de nerambursare a creditelor contractate de către sectorul neguvernamental şi riscul asociat provocărilor la adresa securităţii cibernetice şi inovaţiei financiare.

Riscurile la adresa stabilităţii financiare la nivel internaţional au avut evoluţii mixte de la data ultimului Raport. Majoritatea economiilor, precum şi sistemul financiar în ansamblu, au rămas rezistente pe parcursul procesului dezinflaţionist, iar sentimentul investitorilor a fost unul favorabil, contribuind la relaxarea condiţiilor financiare pe pieţele internaţionale de capital. Cu toate acestea, contextul economic şi geopolitic extern continuă să fie marcat de incertitudini pe planuri multiple. Deşi aşteptările cu privire la creşterea economică la nivel global s-au îmbunătăţit uşor, acestea sunt eterogene la nivel internaţional şi rămân modeste raportat la valorile istorice. Ritmul de creştere a activităţii economice la nivel global este previzionat a se menţine în 2024 şi 2025 la nivelul celui din anul 2023, respectiv 3,2 la sută, potrivit FMI, se menţionează în raport.

Totodată, BNR subliniază că există riscul unor corecţii abrupte ale preţurilor activelor financiare în eventualitatea infirmării acestor perspective optimiste, ce pot fi puse la încercare de evoluţii atât pe plan macroeconomic, cât şi geopolitic, inclusiv ca urmare a intensificării conflictului din Orientul Mijlociu şi a continuării războiului din Ucraina. Potenţiale noi şocuri inflaţioniste pe partea de ofertă pot genera volatilitate pe pieţele financiare internaţionale, precum şi o înăsprire bruscă a condiţiilor financiare.

Vulnerabilităţile la adresa sistemului financiar global pot fi amplificate de un grad de îndatorare ridicat atât la nivel sectorului public, cât şi privat, în contextul unui an electoral important pe plan internaţional, de natură a exacerba riscuri legate de politica fiscală. Pe fondul măsurilor de sprijin fără precedent, datoria guvernamentală a crescut semnificativ în perioada pandemiei şi se menţine la niveluri ridicate, deficitele bugetare accentuând povara datoriei publice în multe economii, punctează sursa citată.