BNR: Redresarea activităţii economice va decelera probabil puternic în primul semestru din 2021

„În ceea ce priveşte perspectiva apropiată, s-a convenit că redresarea activităţii economice va decelera probabil puternic în semestrul I 2021, după ritmul mult peste aşteptări din trimestrul IV 2020, încetinind vizibil şi în raport cu prognoza precedentă, dar în condiţiile unor dinamici anuale superioare celor anticipate anterior. Pe acest fond, la mijlocul anului curent este posibilă recuperarea într-o mare măsură a pierderii de PIB provocată de pandemie, dar şi închiderea completă a gap-ului negativ al PIB, au subliniat membrii Consiliului. Evaluările se caracterizează totuşi printr-un grad înalt de incertitudine, în contextul celui de-al treilea val al pandemiei ce s-a extins pe plan intern şi al dificultăţilor de colectare a datelor statistice”, menţionează sursa citată.

Referitor la viitorul poziţiei ciclice a economiei, membrii Consiliului au arătat că economia va creşte probabil mai alert în 2021 decât s-a anticipat anterior, datorită redresării ei mult peste aşteptări în trimestrul IV 2020, pentru ca în 2022 să revină la o dinamică mai temperată, în condiţiile unor ritmuri trimestriale care se intensifică din a doua parte a anului curent – pe fondul progresului vaccinării şi al relaxării măsurilor restrictive -, dar rămân inferioare celor din anii pre-pandemie.

Conform BNR, s-a observat că evoluţia face probabilă reinversarea poziţiei ciclice a economiei chiar din trimestrul III 2021, semnificativ mai devreme decât în proiecţia precedentă, dar şi o creştere ulterioară lentă a excedentului de cerere agregată.

„În acelaşi timp, s-a remarcat că, deşi va fi determinantă pentru creşterea economică pe orizontul prognozei, dinamica consumului privat va rămâne probabil vizibil inferioară celei prevalente în anii anteriori pandemiei – excluzând efectul statistic major din acest an -, în contextul măsurilor de consolidare fiscală aplicate şi al condiţiilor prezumate de pe piaţa muncii, de natură să afecteze, alături de rata inflaţiei, dinamica venitului disponibil real al populaţiei. În schimb, în cazul formării brute de capital fix este de aşteptat o dinamică superioară celei din intervalul 2016-2018, au semnalat membrii Consiliului, implicit un aport relativ mărit la avansul economiei, pe fondul majorării cheltuielilor publice de investiţii şi al efectului de antrenare exercitat asupra sectorului privat, precum şi cu sprijinul, cel puţin temporar, al programelor/măsurilor guvernamentale. La rândul său, exportul net îşi va diminua probabil impactul contracţionist în acest an, în condiţiile redresării consistente a cererii externe, concomitent cu creşterea solidă a absorbţiei interne. Implicaţiile favorabile se vor repercuta şi asupra poziţiei externe a economiei, au sesizat membrii Consiliului, făcând referire la corecţia marginală anticipată a fi consemnată în acest an de deficitul de cont curent ca pondere în PIB, însoţită şi de o probabilă ameliorare uşoară a structurii finanţării acestuia”, se spune în minuta băncii centrale.

Potrivit BNR, incertitudinile asociate noii perspective continuă însă să fie foarte ridicate, au convenit membrii Consiliului, evocând mersul pandemiei şi măsurile restrictive asociate – în condiţiile intensificării celui de-al treilea val pandemic -, precum şi dinamica vaccinării pe plan european, cu potenţiale efecte adverse asupra încrederii şi veniturilor populaţiei şi firmelor, dar şi asupra pieţei muncii, care s-ar putea deteriora suplimentar sub impactul diminuării/retragerii unor măsuri de sprijin guvernamental.

De asemenea, s-a arătat că perspectiva investiţiilor rămâne condiţionată şi de cererea de consum şi de cea externă, implicit de funcţionarea lanţurilor internaţionale de producţie, precum şi de viteza de recuperare a ţărilor de origine a investiţiilor străine – toate potenţial afectate mai sever de recrudescenţa pandemiei. În acelaşi timp, s-a observat că accesarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă, alături de sporirea absorbţiei şi eficienţei utilizării celor aferente noului Cadru financiar multianual 2021-2027 ar fi de natură să dinamizeze peste aşteptări investiţiile pe orizontul mai îndepărtat de timp. O astfel de perspectivă ar putea fi consolidată şi de eventuala relocare în România a unor capacităţi de producţie retrase de companii europene de pe alte continente – în contextul planurilor de scurtare a lanţurilor de producţie -, condiţionată însă de ameliorări interne în planul infrastructurii, al predictibilităţii cadrului legislativ şi al digitalizării economiei, au reiterat membrii Consiliului.

Referitor la conduita viitoare a politicii fiscale, membrii Consiliului au arătat că programul bugetar pentru 2021, recent legiferat, confirmă iniţierea în acest an a consolidării bugetare, cu implicaţii favorabile asupra stabilităţii macroeconomice şi primei de risc suveran, implicit asupra costurilor de finanţare. Persistă totuşi incertitudini în ceea ce priveşte ritmul consolidării bugetare – prezumat a fi gradual pe termen mediu -, precum şi instrumentele potenţial utilizate în perspectivă. În acest context s-au făcut referiri atât la caracteristicile execuţiei bugetare din primele luni ale anului 2021 – marcate de reintensificarea pandemiei şi de efortul de vaccinare, dar şi de ponderea ridicată a cheltuielilor cu caracter permanent -, cât şi la perspectiva schimbată a unor variabile reale şi nominale ale economiei, de natură să amelioreze evoluţia pe termen scurt a veniturilor bugetare.