De ce se apreciază leul? BNR le-a luat banii speculatorilor
Trei zile la rând leul s-a apreciat faţă de euro. Leul n-a mai avut trei zile legate de apreciere din luna iunie, pentru că în iulie procedurile de suspendare a Preşedintelui şi toată agitaţia politică a fost un prilej bun pentru speculatori şi, probabil, ieşiri de capital.
După ce vineri leul s-a depreciat la un nou nivel record în faţa euro la cursul oficial (4,6481/euro), luni moneda naţională a recuperat din pierderi şi s-a apreciat cu cel mai mare procent din acest an – peste 1,5%. Revenirea a continuat şi marţi şi miercuri – e drept, ceva mai puţin viguroasă.
Într-o declaraţie pentru Financial Times, un trader al băncii Citigroup susţine că BNR a intervenit puternic în piaţă pentru a proteja leul luni, după ce acesta s-a aflat în ultima vreme în faţa unui atac speculativ al fondurilor de hedging. „Au vrut să arate că sunt băieţi mari, au strâns pumnul şi au strivit piaţa”, spune traderul Robert Hoodless, care estimează că BNR a vândut 250 de milioane de euro într-o singură zi. Cei de la ING văd şi ei de la Bucureşti intervenţii concentrate ale BNR în ultimele zile.
Surse din BNR spun însă că sumele vehiculate de FT în dreptul vânzărilor de valută ale BNR sunt departe de realitate, şi că, în fapt, aprecierea leului se datorează restrâgerii de lichiditate din piaţă, după ce BNR a tăiat de la 12 miliarde de lei la 6 miliarde de lei sumele oferite băncilor în operaţiea repo de luni (până acum băncile a oferit lichiditate nelimitată băncilor la o dobândă de 5,25%). Asta a lăsat speculatorii cu poziţii deschise fără lichiditate şi a împins în sus ratele de dobândă pe termen scurt. Pentru abia a doua oară în acest an, rata dobânzii la depozitele interbancare a sărit peste rata dobânzii cheie de 5,25% şi a ajuns marţi la 5,34%. ROBOR la scadenţele scurte a sărit de 5,6 – 5,7% şi a ajuns la cel mai ridicat nivel din acest an, iar cei de la ING spun că lichiditatea a dispărut pe scadenţele mai lungi.
Banca centrală numeşte asta „optimizarea lichidităţii”, şi a mai venit cu astfel de corecţii în piaţă şi în 2008, când BNR a retras lichidităţile din piaţă, ceea ce a făcut ca dobânzile din piaţa monetară să crească masiv după ce băncile au rămas fără lei. Acum, însă, piaţa este mai adâncă decât în 2008, statul român are datorii mult mai mari şi băncile au mai multe titluri de stat la dispoziţie cu care să se împrumute.
BNR a trimis astfel un semnal în piaţă că nu va exista lichiditate pentru speculaţii.
Pe de altă parte, lipsa lichidităţii oferite de BNR prin operaţiunile repo ar putea avea efecte negative asupra băncilor care sunt pe deficit. Sistemul bancar din România, la fel ca cel din zona euro, se confruntă cu o neîncredere mare între bănci. În timp ce unele bănci au exces de lichidităţi, altele suferă cronic din lipsa lor şi mai au şi de înapoiat liniile de credit care ajung la scadenţă trase de la băncile mamă. Acestea trebuie să se străduiască mai mult să atragă depozite de la populaţie şi firme în acest context, la dobânzi peste cele ale concurenţei, ceea ce are, în cele din urmă, un efect negativ asupra dobânzilor la credite.
Dacă aprecierea leului este cauzată însă şi de vânzările de valută ale BNR, atunci ar putea să apară o problemă cu Fondul Monetar Internaţional. FMI a avertizat că BNR, din pricina intervenţiilor pe curs, ar putea să rateze ţintele de rezervă impuse în acord şi că ar trebui să găsească măsuri compensatorii.