BNR: Persoanele fizice iau prea multe credite, întreprinderile prea puţine. Trebuie să evităm un nou boom al creditării
‘Capacitatea populaţiei de a-şi onora serviciul datoriei s-a îmbunătăţit pe seama creşterii venitului disponibil şi a scăderii costului creditelor. Cu toate acestea, este nevoie de prudenţă. Este nevoie ca această creştere să fie monitorizată cum se cuvine de bănci şi de noi şi pot să vă spun că, în ceea ce priveşte Banca Naţională, noi analizăm măsura în care este nevoie, este util, este oportun să intervenim în acest proces cu noi instrumente macroprudenţiale, în vederea evitării repetării unui boom, a unei fericiri maxime, cum a fost până în 2008, dar care probabil nu se va repeta, pentru că atunci, încă în etapa post-comunistă, nu cunoscusem ce înseamnă recesiune’, a afirmat Rădulescu, într-o conferinţă de specialitate.
El a făcut referire la o analiză a procesului de creditare din ultimii ani, din care a reieşit că reluarea acestei activităţi s-a realizat aproape exclusiv pe seama populaţiei.
‘Creditul în lei pentru populaţie este singura porţiune care creşte semnificativ începând din 2013, cu 20% în acest interval de timp’, a spus Rădulescu.
Directorul BNR a precizat, pentru Agerpres, că această creştere a creditării, de 20% în doi ani, este încă rezonabilă, însă una de 30% nu ar mai fi rezonabilă.
Pe de altă parte, Eugen Rădulescu susţine că ar trebui mai degrabă să se stimuleze creditarea pe segmentul întreprinderi, pentru că ar genera o creştere economică mai sănătoasă. Pentru asta, însă, băncile trebuie să îşi pregătească mai bine personalul care se ocupă de intermedierea fianciară.
‘Am făcut studii, iar rezultatele nu au fost încurajatoare. Modul de acordare a creditului lasă de dorit. De multe ori se face mai mult de computer decât de analist, iar cei care lucrează în această zonă nu sunt aşa de bine pregătiţi profesional, ceea ce nu face bine nici băncii, nici clientului’, a subliniat directorul BNR.
Reprezentantul Băncii Centrale a vorbit şi despre reluarea intermedierii financiare în România care, nu numai că este cea mai redusă din Europa, dar chiar a scăzut în ultimii patru ani.
‘Politicile autorităţilor ar trebui să încurajeze creşterea intermedierii financiare, inclusiv prin evitarea unor măsuri care să distorsioneze rolul instituţiilor financiare în societate. Ideea de a anula clauze contractuale cu efect retroactiv, semnat în urmă cu 5, 6, 7 ani, ar avea efecte devastatoare. Dacă s-ar ajunge la o asemenea chestiune, pentru că unele propuneri au ajuns în faza de proiecte legislative, efectele ar putea fi devastatoare asupra sistemului financiar’, a atras atenţia acesta.