BNR speră că FMI va obliga Guvernul să modifice legea insolvenţei pentru a proteja băncile

Economica.net
24 07. 2013
bnr1_18790900

„Sper ca în acest acord cu FMI-ul să fie introdusă şi o obligaţia pentru a îmbunătăţi legea insolvenţei, pentru ca nici agenţii economici să nu abuzeze de acestă lege”, a spus Georgescu la întâlnirea „Mugur Isărescu şi invitaţii săi”.

De altfel, BNR a fost un apărător al sistemului bancar în toate iniţiativele legislative privind protecţia clienţilor individuali ai băncilor, pornind de la OUG 50/2010 până la armonizarea legislaţiei interne cu prevederile directivelor europene privind procesele colective ale consumatorilor împotriva clauzelor abuzive din contractele furnizorilor de servicii.

Mai mult, BNR a convins Fondul Monetar Internaţional să solicite guvernului în perioada ultimelor două acorduri să nu promoveze legea insolvenţei personale, în ciuda faptului că instituţia internaţională chiar a recomandat introducerea acestei legislaţii în alte state din regiune.

Probelema a fost abordată mai puţin direct şi de guvernatorul BNR Mugur Isărecu care a arătat că procesul de dezintermediere derulat în prezent este normal, „când ai ajuns cu datoriile până la lift”, un proces aproape natural, iar cei care au luat împrumuturi trebuie să-şi plătească datoriile.

„Doar nu vrem să trecem la maniera lui Mihai Viteazu de a plăti datoriile, îi prindem pe creditori şi le dăm foc. Dezintermedierea este un proces normal, dar dureros. Ai ajuns la un alt nivel de creditare şi asta e regula de bază a creditului, nu iertăciunea. Dacă mai gândeşte cineva la vreo lege de iertăciuni şi murături în societatea românească, cred că opinia publică trebuie să ia poziţie”, a spus guvernatorul BNR.

El spune că legi de aşa-zisă amnistie a debitorilor nu reprezintă o soluţie, arătând că în prezent băncile derulează restructurări ale debitorilor, care au loc, pe baze individuale, şi care ar trebui să continue în această formulă.

„Există norme înţelepte, echilibrate şi echilibrante de a aborda un client care are probleme financiare, dar nu printr-o iertăciune generală, pentru că principiul de bază, legalitatea, domnia legii ar fi atacate aici”, a mai comentat Isărescu.

În urmă cu o lună, Isărescu a declarat că că studiul realizat de banca centrală privind clauzele abuzive din contractele băncilor relevă un „impact major” asupra sistemului bancar şi a deponenţilor, aceştia din urmă trebuind să fie protejaţi în locul debitorilor care dau în judecată băncile.

„Într-adevăr, este posibil ca şi debitorii, cei care au luat credite, în anumite cazuri să aibă dreptate, suntem pentru o abordare de la caz la caz, uneori şi în instanţă. Dar foarte important este să ştii că dacă ai 200.000-400.000 de debitori care urmăresc, cu ajutorul avocaţilor, anumite uşurări în ceea ce priveşte creditele, să ştii că în partea cealaltă ai 6-7 milioane de deponenţi. Şi atunci când impactul asupra sistemului bancar este major, cei care pot să fie afectaţi sunt cei 6-7 milioane, sunt tot români, sunt oameni care au avut încredere în sistemul bancar şi ţin acolo economisirile”, a spus atunci Isărescu.

În discuţia de miercuri de la BNR, Florin Georgescu a făcut apel la argumente similare, afirmând că firmele, cu ajutorul marilor case de avocatură sau a practicienilor în insolvenţă, îşi declară foarte uşor insolvenţa şi astfel păgubesc băncile de sume importante.

„Este o mare problemă cu legea insolvenţei societăţilor comerciale. Deci, Societăţile comerciale iau, se duc în insolvenţă, e permisivă, există anumite paternuri, case de avocatură celebre, care-i învaţă cum să fenteze băncile. Păi atunci băncile mai au încredere în dumnealor, mai ales că bilanţurile nu arată foarte bine? Păi hai să privim lucrurile, că sunt multe lucruri de natură procedural administrativă care trebuie judecate per-ansamblu”, a susţinut Gerogescu.

Posibilitatea denunţării clauzelor abuzive din contractele de prestări servicii, inclusiv credite bancare, care trebuia aplicată din luna iulie, a fost din nou amânată de către autorităţi, de data aceasta până în luna octombrie, după ce Guvernul a fost informat că băncile ar pierde peste 1 mld euro.

Amânarea a fost operată de această dată în Parlament, de către deputaţi, la votarea proiectului de lege pentru punerea în aplicare a Codului de procedură civilă.

La începutul acestui an, Guvernul a decis, prin ordonanţă de urgenţă aprobată în ultima zi înaintea vacanţei parlamentare, când mai putea emite astfel de ordonanţe, ca articolul din Codul de procedură civilă care oferă posibilitatea Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) sau asociaţiilor de protecţie a consumatorilor să denunţe în instanţă clauzele abuzive şi să le elimine din toate contractele de prestări servicii, inclusiv credite bancare, să fie amânat până la 1 iulie 2013.

Miza proceselor colective rezidă în faptul că băncile vor fi obligate, odată cu introducerea în noul Cod Civil a acestui tip de procese, să modifice în toate contractele de creditare clauzele care ar fi considerate abuzive de instanţe printr-un astfel de litigiu.

Simularea BNR a avut în vedere toate clauzele care ar putea fi declarate abuzive de instanţele de judecată, inclusiv în condiţiile în care contractele de credit ar fi considerate adeziuni, deci nu înţelegeri negociate. Legea 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianţi şi consumatori prevede că pot fi declarate abuzive clauzele pentru care nu se dovedeşte negocierea.

Instituţiile de credit, sprijinite de BNR, susţin că procesele colective împotriva băncilor privind clauzele abuzive din contractele de creditare ar putea să aibă cale de atac la Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie, ca o excepţie de la lege, pentru că deciziile în astfel de speţe privesc o masă largă de populaţie.

Potrivit Codului Civil, aceste procese ar urma să aibă ca primă instanţă Tribunalul, iar sentinţa definitivă să fie pronunţată de Curţile de Apel.

În cazul în care Guevrnul ar accepta să legifereze o excepţie în acest sens, prevederea nu ar putea viza doar băncile, ci toate procesele între consumatori şi furnizori, pentru a nu se crea discriminare. O astfel de măsură ar putea aduce la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie mii de procese între populaţie şi furnizori de electricitate, telefonie, sau apă şi canalizare.