BNR ține dobânzile jos pentru a permite Guvernului să acopere mai ușor deficitele în creștere. Modelul este folosit și de băncile centrale mari. Până unde va scădea ROBOR?

Ministerele de finanțe din țările Uniniunii Europene (UE) și nu numai, pentru că și  SUA face la fel, au nevoie de lichiditate. În aceste condiții, este foarte important ca banii să băltească în piață. Lichiditatea este foarte importantă deoarece majoritatea guvernelor trăiesc pe datorie, iar dobânzile mici le ajută să se împrumute ieftin. Ca efect, principalii indici de referință, Euribor și USD Libor au ajuns săptămâna aceasta sub nivelul principalelor dobânzi practicate de FED și BCE. Ce se va întâmpla în România cu indicele ROBOR?

Citește și: Deficitul bugetar a crescut de aproape două ori în primele două luni, la 1,67% din PIB

Surse din piata financiară spun că, pe piața interbancară, oriunde în lume, dobânzile scad și vor scădea în continuare, chiar sub dobânda de referință a băncii centrale din țara respectivă. În România, de exemplu, necesarul de lichiditate este atât de mare încât BNR a luat o decizie foarte importantă: să atragă lichiditățile bancilor în depozite bancare remunerându-le cu 6%, dobânda acordată de BNR la facilitatea de depozit, cu un punct sub dobânda de referință care este în prezent de 7%.

Băncile centrale amână scăderile de dobândă iar inflația refuză, la rîndul ei, să scadă la nivel mondial, alimentată de creșterile de venituri. Rata dobânzii la operațiunile principale de refinanțare și ratele dobânzilor la facilitatea de creditare marginală și la facilitatea de depozit vor rămâne nemodificate la nivelurile de 4,50%, 4,75% și, respectiv, 4,00% adecis BCE în ședința de politică monetară din 7 martie 2024.  Drept urmare, Euribor la trei luni a ajuns 3,86%, iar cel la șase luni la 3,855%, sub toate dobanzile de referință.

Comitetul Federal pentru Piața Deschisă (FOMC) al Fed a decis să păstreze dobânda de referință în intervalul 5,25 – 5,50% la ultima ședință de politică monetară. USD LIBOR la trei luni a scăzut în ultimele zile de la 5, 59% la 5,69%, iar cel la șase luni de la 5,69% la 5,64%. Libor reprezintă rata medie a dobânzii la care marile bănci globale se împrumută unele de la altele. Este calculată pentru cinci monede: dolarul american, euro, lira sterlină, yenul japonez și francul elvețian. La fel Euriborul pentru moneda unică europeană și ROBOR-ul românesc.

Băncile centrale evită să crească dobânzile

ROBOR  la trei luni a scăzut în ultima săptămână bancară de la 6,07% la 6,05%, în timp ce Robor la șase luni a scăzut de la 6,10% la 6,08%. Analiștii din piață se așteaptă ca nivelul acestor doi indici să scadă în curând sub 6%, în ”condițiile în care se așteaptă scăderea dobânzii de politică monetară peste ceva timp. Vor exista tăieri de dobândă și pe dolari și euro, dar nu așa multe cum era de așteptat. În special FED se uită cu mare grijă la acest instrument și probabil nu va opera prea multe scăderi”, a declarat Adrian Codirlașu.

Un ROBOR sub 6% îi va permite Ministerului Finanțelor să se împrumute în continuare la costuri mai reduse. Datoria externă a României aproape s-a dublat din 2019 până în prezent, de la 30% din PIB la circa 50% din PIB . Ultimele date oferite de BNR arată că rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 11,2% în luna ianuarie 2024, comparativ cu 17,4% în anul 2023. Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 11,2% în luna ianuarie 2024, comparativ cu 17,4% în anul 2023.

Cuantumul datoriei unui guvern este un indicator crucial pentru sustenabilitatea finanțelor sale. În cazul în care datoria este excesiv de mare – în special ca procent din produsul intern brut (PIB) – aceasta poate semnala dificultăți în îndeplinirea obligațiilor financiare, ceea ce ar putea duce la instabilitate economică. În 2020 s-a înregistrat o creștere a datoriilor din cauza pandemiei. Dar în următorii doi ani datoria globală a înregistrat o scădere. Potrivit Fondului Monetar Internațional (FMI), datoria publică mondială a scăzut de la 100% din PIB în 2020 la 92% din PIB în 2022, susținută de o creștere puternică a PIB-ului real, de surprizele inflației și de retragerea măsurilor de sprijin fiscal legate de efectele pandemiei de COVID-19.