BNR vrea să modifice Regulamentul privind IFN-urile. Cerinţe de capital suplimentare, printre măsurile propuse

‘Prezentul proiect de regulament prevede două noi criterii, suplimentare celor actuale, la îndeplinirea cărora instituţiile financiare nebancare sunt înscrise în Registrul special şi sunt supuse supravegherii prudenţiale a Băncii Naţionale a României: volumul creditelor nou acordate într-o perioadă de timp, indiferent de faptul că acestea nu se mai regăsesc în soldul IFN la data raportării (fiind deja rambursate de debitori ori cesionate) – indicator ce relevă dimensiunea reală a activităţii IFN; nivelul mediu al costurilor suportate de debitori (reprezentat de nivelul dobânzii anuale efective – DAE) practicat – indicator ce relevă, prin legătura de cauzalitate dintre preţ şi risc, o posibilă asumare de riscuri excesive de către IFN’, se spune în document.

De asemenea, se menţionează ‘cerinţe de capital suplimentare, de 10 ori mai mari decât cerinţele maxime actuale’, pentru creditele cu rate de dobândă peste nivelurile de dobândă de 200% DAE la creditele în lei luate pentru cel mult 15 zile, 100% pentru cele cu scadenţă cuprinsă între 16 – 90 zile şi 10 ori rata lombard a BNR pentru împrumuturile luate pe o perioadă mai mare de 90 de zile. În cazul creditelor în valută, BNR menţionează o rată DAR de 133% pentru creditele luate pe cel mult 15 zile, 67% pentru cele luate pe 16 – 90 zile şi de 6,7 ori rata lombard a BNR pentru scadenţe mai mari de 90 de zile.

‘La fiecare 100 de lei împrumutaţi şi la o rată a dobânzii anuale efective (DAE) peste pragurile din tabel, IFN trebuie să asigure un capital de 67 lei’,se spune în notă.

Regulamentul se va aplica de la 1 octombrie 2017, iar în ceea ce priveşte creditele cu dobânzi ridicate, noile cerinţe au în vedere doar creditele acordate începând cu acea dată. Regulamentul nu se va aplica retroactiv.

În ceea ce priveşte motivul, BNR precizează că pentru prima dată din anul 2011, ponderea creditării IFN în total creditare a depăşit 10% şi este pe un trend ascendent. Stocul de credite acordate de IFN la martie 2017 reprezintă 10,3% din total credit din economie (bănci + IFN) şi este cu 21,8% mai mare decât în luna martie 2015. Ponderea creditelor IFN în creditele bancare a fost la martie 2017 de 11,5%, comparativ cu 10% în anul 2015.

Banca centrală arată că anul trecut, ritmul de creştere al creditelor IFN a depăşit ritmul de creştere al PIB, în timp ce ritmul de creştere al creditelor acordate de către bănci a fost mai mic decât creşterea PIB.

‘O întărire a reglementărilor este necesară, având în vedere depăşirea unei mase critice a creditării IFN în total creditare, mai ales pe fondul dezintermedierii bancare’, se spune în document.

Potrivit BNR, nivelul ridicat al creditării IFN şi ratele foarte mari de dobândă practicate arată un model de afaceri cu riscuri ridicate. Clientela este preponderent reprezentată de persoane cu venituri majoritar sub medie, ceea ce imprimă activităţii acestor creditori un nivel sensibil mai ridicat de risc, evidenţiat şi prin costurile mari pe care trebuie să le suporte această categorie vulnerabilă de debitori. Acest lucru conduce implicit la potenţiale riscuri la adresa stabilităţii financiare.

‘Din perspectiva atribuţiilor legale ale băncii centrale, este necesară asigurarea premiselor desfăşurării de către IFN din România a activităţii de creditare în conformitate cu regulile unei practici prudente şi sănătoase, ca parte a obiectivului de menţinere a stabilităţii financiare’, se precizează în notă.

Conform BNR, IFN-urile, spre deosebire de bănci, nu atrag depozite, însă, conform legislaţiei, se află sub supravegherea sau monitorizarea BNR încă din anul 2006. BNR supraveghează prudenţial IFN din Registrul special, şi monitorizează IFN din Registrul general, altele decât cele care se regăsesc şi în Registrul special. Ca urmare, BNR a aplicat în perioada 2008 – 2016, un număr de 298 de avertismente şi 120 de amenzi IFN-urilor care nu s-au conformat cerinţelor impuse de legislaţia administrată de banca centrală.

‘Cu toate acestea, actualele prevederi ale reglementării secundare în domeniul instituţiilor financiare nebancare nu surprind suficient specificitatea acestui model de activitate. Ca atare, se impune modificarea reglementărilor menţionate astfel încât Banca Naţională a României să poată interveni în sensul consolidării regimului prudenţial aplicabil IFN pentru a surprinde riscurile generate de evoluţiile pieţei’, se mai spune în notă.