BNS a informat Comisia Europeană cu privire la politicile inegale luate de statul român în domeniul veniturilor, al fiscalităţii şi al asistenţei sociale

Conform sursei citate, venitul minim de incluziune a crescut cu 17%, în timp ce inflaţia este de 35%. Totodată, indicatorul social de referinţă este de 598 lei, în loc de 885 cât trebuia să fie în prezent, susţin reprezentanţii sindicatului.

„Ţara noastră investeşte în continuarea extrem de puţin şi fără ţinte în viitorul forţei de muncă, indiferent că ne referim la viitorul pe termen scurt şi mediu al forţei de muncă actuale sau ne referim la forţa de muncă viitoare care acum se află la finalul ciclului de învăţare sau se află încă în sistemul de Educaţie. Oportunităţile nu sunt deloc egale pentru copiii din mediul rural sau pentru copiii din familii sărace, din familii de romi sau familii monoparentale. Şi atunci când se investeşte sunt adoptate şi implementate instrumente de asistenţă care nu sunt corelate între ele, sunt măsuri adoptate de instituţii de pe diverse paliere ce nu reuşesc să-şi coordoneze intervenţiile”, se menţionează în comunicat.

Sindicaliştii susţin că păstrarea, în continuare, a unei diferenţe atât de mari faţă de media UE nu face decât „să arunce resursa umană din România într-o zonă lipsită de oportunităţi, un bazin de forţă de muncă ieftină, pentru munci necalificate în afara ţării sau pentru locuri de muncă pe salariul minim în ţară”.

„Nivelul ridicat de inegalitate este accentuat de politicile adoptate de România în domeniul veniturilor, al fiscalităţii şi al asistenţei sociale. S-a refuzat în mod constant orice abordare care să reechilibreze această situaţie”, se mai precizează în document.

În opinia sindicaliştilor, autorităţile române au ales „să crească salariul minim şi salariile în sectorul bugetar, iar restul nu a mai contat”.

„Au distrus dialogul social şi negocierile colective pentru a face pe plac mediului de afaceri, au distrus sistemul de impozitare progresiv pentru a-i mulţumi pe cei cu venituri mari, au refuzat în mod constant orice masură care să conducă la o distribuţie echitabilă a valorii adăugate între munca şi capital”, se mai spune în comunicat.

Potrivit sursei citate, autorităţile sunt dispuse să ia măsuri atâta timp cât nu deranjează interesele mediului de afaceri sau interesele clasei politice.

„Refuzăm în continuare să vedem permeabilitatea autorităţilor la tot felul de interese, refuzăm să vedem munca la negru, dar în special la gri, refuzăm să vedem condiţiile de muncă din multe companii private, refuzăm să vedem în continuare migraţia forţei de muncă din România către alte state europene şi lista poate continua”, a declarat Dumitru Costin (foto), preşedinte BNS.

Reprezentanţii BNS consideră că „tocmai pentru că inegalitatea este cvasi-prezentă în România” de multe ori, evoluţia pozitivă a unor indicatori corespunde doar în mică masură cu realitatea.

„În fapt, în spatele unor astfel de medii, avem situaţii extreme. Într-o masură destul de semnificativă, politicile publice de asistenţă eşuează deoarece conceperea şi implementarea acestor politici este defectuoasă. De exemplu, în 2016 s-a stabilit că pot beneficia de venit minim de incluziune familiile cu venituri de până la 600 lei/lună – anul trecut valoarea s-a actualizat cu aprox 17%, în condiţiile în care rata inflaţiei, cumulat din 2016 şi până în 2022, a fost de cel puţin 35%. Mai mult, nivelul stabilit ca limită de venit nu are nicio legatură cu pragul minim de sărăcie care era calculat în 2020, conform INS, la 1.012,5 lei / lună, iar pentru o familie cu 2 copii şi 2 adulţi – la 2.126,5. Ori, nivelul stabilit de lege este mult sub pragul de sărăcie din 2020”, se mai spune în document.

De altfel, conform BNS, prestaţiile de asistenţă sociala acordate au fost lăsate intenţionat să fie erodate de inflaţie.

„Majoritatea acestor prestaţii sunt legate de Indicatorul Social de Referinţă. Deşi acest indicator a fost ajustat în 2022 şi în 2023 ajustarea s-a făcut doar parţial, pentru a-i menţine puterea de cumparare din 2008, anul introducerii ISR, valoarea acestui indicator ar fi trebuit sa fie 885 lei, însă acum este 598 – valoare ajustata de la 1 martie 2023. Având în vedere aceste aspecte, Blocul Naţional Sindical consideră că ar trebui să existe mai multă preocupare pentru creşterea eficienţei transferurilor sociale, pentru ajustarea politicii fiscale, reintroducerea negocierilor colective reale şi pentru regândirea politicii de investiţii în resursa umană şi în formarea acesteia”, se mai precizează în comunicat.