Board-ul FMI a aprobat a şasea revizuire a acordului cu România

Astfel, suma totală pusă la dispoziţia României până în prezent de la începutul acordului cu FMI este de 3,1 miliarde euro.

O misiune a FMI s-a aflat la Bucureşti în perioada 31 iulie – 14 august pentru cea de-a şasea evaluare a acordului preventiv cu România, la discuţii fiind prezenţi şi reprezentanţii Comisiei Europene şi ai Băncii Mondiale.

La încheierea negocierilor, şeful misiunii FMI de evaluare, Erik de Vrijer, afirma că aprobarea celei de-a şasea evaluări a acordului preventiv în board-ul director al FMI este strict condiţionată de implementarea a patru măsuri, care cuprind majorarea preţului la gaze pentru populaţie şi companii de la mijlocul lunii septembrie, plata arieratelor de la autorităţilor locale, începerea procesului de privatizare a Oltchim şi lansarea procedurilor pentru vânzarea a 15% din Transgaz.

În ceea ce priveşte oferta Transgaz, prospectul se află în curs de analiză la Comisiei Naţională a Valorilor Mobiliare (CNVM).

Procesul de privatizare a combinatului Oltchim a fost demarat, Dan Diaconescu câştigând la 21 septembrie licitaţia pentru preluarea a 54,8% din acţiunile Oltchim, după ce a oferit 203 milioane de lei, cel mai mare preţ, pentru titlurile deţinute de stat.

Premierul Victor Ponta a anunţat, marţi, că Diaconescu are termen până la 1 octombrie să plătească preţul pe acţiuni, caz în care aceşti bani ar putea fi acordaţi Oltchim pentru funcţionarea combinatului, ca împrumut de salvgardare pentru maximum şase luni, până la transferul acţiunilor.

Potrivit unei ordonanţe de urgenţă aprobată de Guvern la 1 septembrie, autorităţile administraţiei locale trebuie să reducă lunar cu 5% stocul datoriilor mai vechi de 90 de zile, în caz contrar direcţiile judeţene de finanţe urmând să sisteze alimentarea cu cote şi sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat destinate administraţiilor locale respective.

Referitor la preţul gazelor naturale, acesta trebuia să crească din septembrie cu 5% pentru populaţie şi cu 10% pentru firme.

La încheierea misiunii FMI din august, Erik de Vrijer a recomandat Guvernului să evite schimbările rapide de legislaţie, prin proceduri de urgenţă, şi să efectueze astfel de modificări doar cu studii de impact bine fundamentate. El a atras şi atenţia asupra fluctuaţiei de personal din agenţiile guvernamentale importante, unde ar trebui să lucreze doar funcţionari profesionişti, bine pregătiţi.

Potrivit unei scrisori suplimentare de intenţie convenită de autorităţile române cu experţii Fondului Monetar Internaţional, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale, una dintre prevederi este reorganizarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală în următorii trei ani, astfel încât activitatea celor 221 de administraţii financiare să fie concentrată în 8 direcţii regionale şi 47 de birouri locale.

De asemenea, compania Electrica Furnizare va avea director general până la sfârşitul lunii septembrie, iar la Romgaz, Nuclearelectrica şi Transgaz vor fi selectaţi administratori şi directori generali până la sfârşitul anului, se arată în memorandumul de politici economice şi fiscale asumat de Guvern faţă de Fondul Monetar Internaţional (FMI). Guvernul s-a angajat faţă de FMI să schimbe directorii unor companii de stat cu manageri profesionişti, prin procese de selecţie bazate pe competenţă.

Acelaşi document prevede că Guvernul intenţionează să aplice, din ianuarie 2013, o taxă pe veniturile extraordinare ale companiilor din sectorul gazelor şi electricităţii, iar la mijlocul anului viitor va fi introdus un nou regim de reglementare şi taxare în zona companiilor de petrol şi gaze naturale.

Totodată, Guvernul vrea să modifice legislaţia privind guvernanţa corporatistă la companiile de stat, astfel încât conducerea profesionistă să fie numită în cel mult 9 luni de la intrarea în vigoare a legii, dar vrea să excepteze trei companii, pe chestiuni de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

Documentul mai arată că listarea la bursă a producătorului de gaze naturale Romgaz Mediaş va fi derulată până la sfârşitul lunii martie 2013, cu aproape şase luni întârziere faţă de programul iniţia, după ce un consultant va evalua rezervele de gaze ale companiei de stat.

Guvernul s-a angajat, în scrisoarea de intenţie convenită cu FMI în a doua parte a lunii august, să limiteze în a doua jumătate a anului cheltuielile pentru cofinanţarea proiectelor cu fonduri UE, din cauza întreruperii rambursărilor, şi să nu utilizeze în acest scop banii din privatizări sau sumele necheltuite de la PNDI, potrivit scrisorii de intenţie convenite cu FMI.

Totodată, Executivul a promis să evite derapajele fiscale în perioada alegerilor generale de la sfârşitul acestui an, chiar dacă vor exista „presiuni” pentru relaxarea fiscală, şi să asigure o disciplină strictă la nivelul finanţelor publice locale.

A cincea evaluare a acordului a fost aprobată de Boardul FMI la 22 iunie, fiind pusă la dispoziţie o nouă tranşă, de 519,4 milioane euro, în urma căreia totalul resurselor financiare care pot fi accesate de statul român prin accord a ajuns la circa 2,67 miliarde de euro.

România are în derulare, de la 31 martie 2011, un acord de tip preventiv cu FMI în valoare de 3,1 miliarde DST – drepturi speciale de tragere (3,5 miliarde euro), completat de o înţelegere similară cu Comisia Europeană pentru foduri disponibile de 1,4 miliarde euro, tranşele putând fi trase de autorităţile române doar dacă este necesar.

În cursul lunii septembrie, România şi Banca Mondială au încheiat un acord de împrumut în valoare de un miliard euro de la Banca Internaţională pentru Reconstrucţie si Dezvoltare, pe o perioadă de 12 ani, cu opţiunea de amânare a tragerii.