Board-ul FMI a aprobat primele două evaluări ale acordului preventiv cu România

Cele două evaluări au fost realizate la Bucureşti în luna ianuarie a acestui an de către misiunea FMI condusă de Andrea Schaechter.

La finalizarea evaluărilor, boardul FMI a aprobat o scutire de la îndeplinirea criteriilor de performanţă cu privire la balanţa fiscală, care a fost ratată cu puţin. De asemenea boardul a aprobat cererea autorităţilor române de a adăuga o evaluare pe baza performanţelor de la finele lunii iunie 2014. Revizuirea suplimentară va coincide cu consultările pe tema articolului IV şi cu rectificarea bugetară de la mijlocul anului.

Boardul FMI a discutat, de asemenea, o evaluare a acordului stand by cu România aprobat în luna martie 2011. Concluzia evaluării a fost că obiectivele programului au fost în mare parte îndeplinite, chiar dacă progresele în privinţa agendei reformelor structurale sunt inegale şi rămân în continuare vulnerabilităţi.

‘România face progrese în cadrul acordului preventiv. Creşterea economică a atins în 2013 cel mai ridicat nivel de după criză, deficitul de cont curent s-a redus semnificativ, iar inflaţia a scăzut la un minim istoric. Cu toate acestea, economia şi sectorul financiar rămân vulnerabile la şocuri. Implementarea riguroasă a programului este esenţială pentru păstrarea stabilităţii macroeconomice în acest an electoral’, a declarat directorul general adjunct al FMI, David Lipton.

Acesta a subliniat că ţinta de deficit bugetar pentru 2014 oferă o nouă ajustare fiscală, sprijinind în acelaşi timp o mai mare absorbţie a fondurilor europene. Îmbunătăţirea cheltuielilor de capital, o mai bună colectare a veniturilor şi implementarea sistemelor de control a cheltuielilor sunt priorităţi cheie. Sunt necesare noi acţiuni în reforma sectorului sănătăţii şi pentru protejarea gospodăriilor vulnerabile la liberalizarea preţurilor la energie.

‘Este nevoie de eforturi pentru întărirea transmiterii măsurilor de politică monetară. Sistemul bancar rămâne bine capitalizat, însă autorităţile trebuie să accelereze soluţionarea creditelor neperformante şi să monitorizeze îndeaproape riscurile de pe urma fenomenului de deleveraging la băncile mamă’, a mai spus Lipton.

Potrivit acestuia, ‘reformele structurale în sectoarele energiei şi transporturilor au făcut progrese. Preţurile la energie electrică pentru consumatorii industriali au fost liberalizate şi, de asemenea, vor fi organizate oferte publice iniţiale la primele două mari companii energetice. Progrese susţinute în reforma companiilor de stat, inclusiv restructurarea companiei de transport feroviar de marfă şi reducerea arieratelor vor continua să fie componente critice ale programului’.

Oficialul FMI a menţionat că evaluarea a dus la concluzia că obiectivele programului au fost, în mare parte, îndeplinite, chiar dacă progresele cu reformele structurale au fost inegale şi rămân în continuare vulnerabilităţi.

Echipele Fondului Monetar Internaţional şi Comisiei Europene s-au aflat în vizită la Bucureşti în perioada 21 ianuarie – 4 februarie 2014, pentru discuţii privind prima şi a doua evaluare, combinate, în cadrul programului economic sprijinit de FMI prin Acordul stand-by, precum şi pentru actualizarea situaţiei programului preventiv cu Uniunea Europeană privind balanţa de plăţi.

Consiliul directorilor executivi ai Fondului Monetar Internaţional a aprobat, la finele lunii septembrie 2013, un nou acord stand-by pe 24 de luni, în valoare de aproximativ 1,98 miliarde de euro (1,75 miliarde DST – Drepturi Speciale de Tragere – n.r.) pentru România..

Autorităţile române au informat FMI că intenţionează să trateze acest acord drept unul preventiv, şi, în consecinţă, nu intenţionează să folosească banii.

Acesta este al treilea acord solicitat de România Fondului Monetar Internaţional, de la declanşarea crizei economice. Primul a fost încheiat în 2009, iar al doilea, de tip preventiv, în 2011.

Fondul Monetar Internaţional (FMI) estimează pentru anul 2014 o creştere economică de 2,2% pentru România, după un avans de 2,8% înregistrat anul trecut.