„Am discutat să nu mai fie aprobate centralele termice pe apartament și încercăm să facem o Hotărâre în Consiliul Local. Până când vom avea toate actele gata, noi vom impune la toate construcțiile de blocuri realizate acum să facă centrale de bloc. Vrem astfel să fim mai prietenoși cu mediul. Toate susținerile europene vin pentru acest tip de energie verde, nepoluantă”, a declarat Boc, citat de publicația locală Monitorul de Cluj.
Primarul Clujului ar dori ca noile blocuri să fie conectate la sistemul public de termoficare sau la o centrală comună. Nu este vorba despre demontarea centralelor de apartament deja montate.
Interzicea centralelor de apartament pe gaze este o discuție care tot apare în spațiul public, nu doar la noi, dar nu există încă o decizie oficială de interzicere a lor.
Brian vad Mathiesen, un cercetător universitar, coordonatorul principal al Heat Roadmap Europe, un proiect finanțat de UE care a dezvoltat o strategie de încălzire și răcire cu emisii reduse de carbon pentru Europa, s-a declarat toamna trecută pentru interzicerea lor.
Într-un intervi acordat Euractiv, el spunea că, dacă UE vrea să atingă ținta de neutralitate climatică în 2050 este necesar ca până în 2030, cel mai târziu, instalarea de noi centrale termice pe gaze (inclusiv centralele de apartament, din ce se înțelege) ar trebui interzisă.
“Când va fi instalată ultima centrală pe gaze într-o locuință, în fiecare stat membru? În multe țări din UE, acest lucru s-ar putea întâmpla foarte curând, cel puțin pentru clădirile noi. Așadar, când ar trebui să cumpărăm ultima centrală pe gaze?
Anul 2030 ar trebui considerat drept ultimul termen. Și cred că multe țări sunt pregătite politic și tehnologic să o facă.
Dacă încă instalăm cazane pe gaz natural până în 2030, atunci ar trebui să ne întrebăm dacă suntem cu adevărat serioși cu privire la tranziția la energia cu emisii reduse de carbon. Trebuie să vă amintesc că centralele pe gaz au o viață de 12-15 ani, astfel încât orice interdicție ar trebui stabilită în următorii câțiva ani pentru a face diferența – și pentru a pregăti cetățenii pentru o nouă paradigmă.
Dar acest lucru nu ar trebui să fie decis de Comisie. Ar trebui să solicite statelor membre să decidă și să aibă o dezbatere la nivel național, astfel încât fiecare țară să poată veni cu propriul ei termen”, spunea cercetătorul danez.