Bochum: există viitor şi după Opel

Bochum se află pe locul 16 în topul marilor oraşe germane. Urbea cu 380.000 de locuitori, situată geografic în bazinul Ruhr, a ţinut rareori prima pagină a ziarelor. În ultimele luni însă, oraşul luptă pentru menţinerea activităţii uzinelor Opel, a căror existenţă nu mai poate fi garantată de către concernul american General Motors.

N-ar fi primul mare angajator pe care oraşul îl pierde. Acum patru ani, decizia producătorului finlandez Nokia de a-şi reloca producţia, de pe o zi pe alta, în România a generat 4000 de şomeri – o lovitură grea atât pentru angajaţii rămaşi pe drumuri, cât şi pentru bugetul oraşului. Dacă şi GM va renunţa la uzinele din Bochum, ar fi o nouă experienţă amară, dar nu colapsul economic al oraşului, relateaza cei de la Deutsche Welle.

„Au fost odată ca niciodată… 25.000 de locuri de muncă”

După încheierea exploatărilor miniere în regiune, în anii ´60, oraşul Bochum s-a reorientat către găzduirea marilor concerne prezente pe piaţa internaţională. În vederea construirii uzinelor Opel în bazinul Ruhr, oraşul a cumpărat mai multe terenuri, cu o suprafaţă totală de 1,3 milioane de metri pătraţi.

Paul Aschenbrenner, reprezentant al administraţiei oraşului, îşi aminteşte că terenul a fost pus, prin contract, la dispoziţia companiei Adam Opel AG. Un efort justificat la acea vreme, întrucât Opel a creat cam 25.000 de locuri de muncă.

În ultimii ani, în urma procesului de restructurare, uzinele au mai rămas cu doar 3.200 de angajaţi. Iar aceştia vor lupta în continuare ca să-şi păstreze joburile – susţine Aschenbrenner. „Uzinele sărbătoresc, anul acesta, 50 de ani de la înfiinţare. Pentru oameni, pentru oraş, dar şi pentru mine este foarte trist să nu avem o decizie clară, să nu ştim ce ne aşteaptă”, spune Aschenbrenner.

General Motors – „o strategie perfidă”

Strategia conducerii GM este „perfidă”, crede Rouven Beeck de la Camera de Industrie şi Comerţ din bazinul Ruhr. Concernul american a profitat din plin de avantajele tehnologiei germane şi a avut grijă să împiedice accesul Opel pe pieţele cu potenţial de creştere din Brazilia, China şi India. Pe de altă parte, GM s-a străduit să sporească cifra vânzărilor în Germania, de pildă pentru Chevrolet, prin comisioane de vânzare pe care, în cazul modelelor Opel, concernul american nu le-a acordat.

Rouven Beeck apreciază că închiderea fabricii din Bochum va afecta, direct şi indirect, 20.000 de angajaţi şi mici antreprenori. De asemenea, nu este un secret pentru nimeni că, după plecarea finlandezilor de la Nokia, dispariţia firmei Opel de pe harta economică a oraşului ar însemna şi o pierdere uriaşă de imagine.
În aceste condiţii, toţi factorii de răspundere sunt de părere că oraşul ar trebui să se zbată pentru păstrarea acestor locuri de muncă. Incert este şi viitorul fabricii ThyssenKrupp, achiziţionată de concernul finlandez OutoKumpu. Nimeni nu ştie ce se va întâmpla cu cei 1.600 de angajaţi ai fostei companii producătoare de inox.

Domeniile viitorului

În contextul modificărilor structurale din ultimii ani, oraşul Bochum a învăţat să nu se mai bazeze numai pe marile concerne care îşi desfăşoară activitatea în regiune. Iniţiativa urbei de a se orienta şi către alte sectoare se reflectă şi în rata şomajului, mult mai redusă comparativ cu cea din marile oraşe învecinate – spune cu mândrie Paul Aschenbrenner.

Ruhr-Uni Bochum

Bochum nu este o frumuseţe de oraş, dar are o strălucire aparte. Trupa de teatru evoluează pe marile scene ale ţării, iar „Starlight Express” – cel mai des jucat musical la nivel mondial – atrage anual mii de vizitatori. Imaginea oraşului industrial prăfuit şi anost nu i se mai potriveşte de multă vreme.

Bochum nu este numai oraşul în care se află sediul principal al concernului BP/Aral. Din perspectiva celor opt facultăţi existente este şi unul dintre cele mai importante centre de cercetare. Printre mândriile oraşului se numără prima şi unica „tabără de sănătate” de pe teritoriul Germaniei – creată după modelul Institutului naţional pentru sănătate din SUA. În complexul care include, printre altele, noua facultate de Medicină, Institutul regional de sănătate şi muncă, diverse centre şi clinici lucrează peste 20.000 de persoane.