“Trebuie să facă mai mult. Ideea este că planurile de investiții – în ritm normal – cele agreate sau care vor fi agreate cu ANRE, nu sunt suficiente pentru a face față acestei transformări uriașe. Va trebui să găsească resurse să investească mai mult și vor trebui să folosească din plin fondurile europene pentru asta. Pentru că, chiar dacă ei ar fi dispuși să investească mai mulți bani, chiar mai mult decât le cere ANRE-ul, ideea este să le fie recunoscute, remunerate investițiile, ceea ce duce la o creștere a tarifelor”, a spus Bodea întrebat în ce măsură rețelele sunt pregătite să găzduiască noile valuri de prosumatori, atât mici, cât și mari.
Bodea arată că, pe lângă micii consumatori care și doresc să devină prosumatori, este un interes mare inclusiv din partea companiilor de a-și instala propriile sisteme de generare de energie electrică. Și, ca o consecință, o parte din consum va fi asigurat din propria instalație, și nu din rețea. Iar operatorul de rețea va avea o problemă suplimentară – venituri mai mici pentru energia mai puțină adusă prin rețea.
“E un fenomen foarte interesant pentru că foarte mulți consumatori industriali sunt extremi de interesați în a instala, unii chiar au proiecte instalate, unii sunt în fază de a instala, unii sunt în discuții pentru a contracta instalarea de soluții fotovoltaice, ceea ce va avea un efect uriaș.
Pentru că această putere pe care ei o vor consuma din propria producție va fi răpită din ceea ce se numește conturul distribuției în zona respectivă. Nu mă duc până la producător, că acolo și așa avem un deficit, mă duc la distribuitor. Distribuitorul trăiește din a împărți niște cheltuieli pe un număr de KWh pe care îi distribuie.
Acest fenomen va face ca volumul de energie să scadă pentru că omul va consuma în primul rând din producția lui. Asta va fi o problemă, pentru că este un echilibru precar, asta va face ca tarifele să crească. Pe lângă faptul că tarifele vor crește, e nevoie de investiții mai multe ca să gestioneze rețeaua, va crește și nevoia de investiții deoarece prosumatorii când nu produc consumă, când produc, produc mai mai mult decât consumă (…). Ei (distribuitorii – n.red.) va trebui să gestioneze o rețea mult mai complicate, cu un venit mult mai mic.
Sigur, le scade conturul, se duc și cer de la ANRE și crește tariful. Deci, vai fi o presiune mare. De aceea zic că pentru ANRE este un moment extrem de important în care trebuie să aibă o analiză și o abordare”, mai spune Bodea.
În acest sens, omul de afaceri arată că ANRE ar trebui să aibă o nouă abordare în viitorul ciclu de reglementare – de aceea crede că, la cât e de discutat, debutul următoarei perioade de reglementare va fi amânat cu un an – care să permită integrarea energiei generate local de mulți prosumatori, cu tot ce înseamnă asta dar fără ca tarifele de distribuție să mai crească foarte mult.
“Tarifele, după părerea mea, în acest moment încep să ajungă la o anumită limită și cred că sistemul trebuie regândit. Și suntem într-un moment oportun pentru că noi suntem la finalul unei perioade de reglementare, avem și o conducere nouă la ANRE, și ne gândim că va fi regândită metodologia de calculare a tarifelor pentru perioada următoare de reglementări, un lucru esențial în toată ecuația asta”
“Cum ar trebui să se regândească?”, am întrebat
“Ar trebui, în primul și în primul rând, să se revină de la această decizie care cumva încuraja distribuitorii să facă activități internalizate, este vorba de raportul între OPEX (cheltuieli operaționale – n.red.) și CAPEX (cheltuileli de capital, investiții – n.red.) pe care îl regăsim în tarif.
Cumva ANRE-ul va trebui să reechilibreze tariful, în sensul în care să facă mai mult loc CAPEX-ului, pentru a putea să îi încurajeze pe distribuitori să investească mai mult. Le va conveni, pentru că aceste investiții vor fi remunerate în detrimentul OPEX-ului – sigur că tariful va crește, dar e o anumită marjă în care tariful poate să crească. Cred că aici vor trebui să se uite: să pună mai multă presiune pe OPEX și să lase mai mult loc pentru CAPEX, lucru care se poate realiza și prin intermediul unei externalizări de activități. Astăzi unii distribuitori au foarte multe activități internalizate pe care le fac cu eficiență scăzută, lucru care este recunoscut în tarif, că zona de salarizare este recunoscută și acceptată. În consecință, acolo e loc de îmbunătățit.
Alți distribuitori mai curajoși au făcut externalizări înainte și se și vede. Dacă vezi rapoartele publice ale ANRE, legate de CAPEX și OPEX – cât din OPEX sunt salarii de exemplu, sau cât e mentananță – atunci vezi că unii dintre ei au peste 60 -70% din OPEX salariu, alții au 30%. Te intrebi cum e mai bine, pentru că activitățile externalizate au multiple avantaje.
În filosofia mea legată de distribuție și de transport acestea trebuie să rămână cu un minimum de funcționalități internalizate și de personal, poate dispecerizarea, și sigur, managementului activelor, în rest, totul trebuie să se facă externalizat.
De ce? Stimulează mediul economic și stimulează pe alții să lucreze. Eficiența crește și este supusă licitației și competiției din piață, pe când activitățile internalizate nu sunt supuse unei competiții – pentru că una este când la sfârșitul lunii cineva trebuie să taie o factură ca să încaseze niște bani și altceva e când acea echipă lucrează în interiorul companiei și doar așteaptă să vină salariul.
Deci sunt motive pentru a eficientiza zona de OPEX și a face mai mult loc CAPEX-ului pentru a face față acestei revoluții”, spune fondatorul Adrem.
Așadar, poate rețeaua să “ducă” zeci sau sute de mii de prosumatori? Nu e simplu nici acum, uneori
“Într-adevăr nu vor putea fi gestionate (problemele – n.red.), acum deocamdată da, deși în anumite situații noi vorbim de 80.000 de prosumatori, să ajungem la 150.000 de prosumatori în curând și chiar unii spun că la 500.000 în 2025. Când îi punem pe medie – sunt mulți sau puțini? – poate că nu sunt foarte mulți la 8 milioane de consumatori în România.
Dar, dacă ne gândim că unii dintre ei sunt concentrați în anumite zone sau pe anumite linii, acolo creează deja probleme uriașe. Și noi ne-am întâlnit cu probleme mari, și pentru rețea și pentru prosumator, pentru că se decuplează dacă rețeaua nu suportă respectiva energie”, mai spune Corneliu Bodea.
Corneliu Bodea este președinte al Centrului Român al Energiei (CRE) este o organizaţie profesionala non-guvernamentala şi non-profit, care reuneşte şi reprezintă, din anul 2011, interesele companiilor de stat şi private ce operează în sectorul energetic românesc, la Bucureşti şi Bruxelles. El este și fondator al grupului Adrem, companie specializată în servicii și construcție de infrastructură energetică și de soluții pentru consumatori industriali, cu peste 1.000 de angajați la nivel național.