Bogdan Chirițoiu: Dispariția Blue Air e un factor care a dus la scumpirea biletelor de avion. Restructurările complicate sunt la TAROM și CFR Marfă
„Teoretic, avem şi la Blue Air plan de restructurare. În realitate, mi-e greu să cred că Blue Air poate să redevină fiabilă. O companie aeriană care nu zboară de luni de zile, cam cum ar fi situaţia? Avioane n-a avut niciodată, iar acum nici nu zboară, deci ce s-ar putea întâmpla acolo? Personal îmi pare rău, deoarece cred că era bine în piaţa românească să mai avem un operator. Blue Air era al treilea operator, compania era în top 3, era mai mare decât TAROM înainte de criză şi dispariţia lor a dus… deci cota lor de piaţă s-a mutat la Wizz Air, preţurile au crescut – nu spun că au crescut numai din cauza dispariţiei Blue Air, dar reducerea concurenţei prin dispariţia Blue Air cu siguranţă a afectat preţurile. Sunt mai multe motive pentru care au crescut biletele de avion, ele au crescut în toată Europa, nu numai la noi, dar parte din explicaţia creşterii la noi este şi dispariţia Blue Air. Deci, îmi pare rău că nu s-a reuşit salvarea acestei companii”, a susţinut Chiriţoiu.
Şeful autorităţii de concurenţă a vorbit despre stadiul în care se află restructurările companiilor de stat cu probleme, cum ar Complexul Energetic Oltenia, CFR Marfă sau TAROM.
Potrivit acestuia, s-a finalizat în urmă cu un an restructurarea la CEO, însă în discuţie a rămas închiderea minelor de la Mintia.
„Am reuşit să terminăm acum un an restructurarea la Oltenia. Deci, acolo statul acţionar a putut să dea bani companiei ca să o mute de pe producţia de electricitate prin cărbune pe producţie pe gaze. Oltenia ajunsese să nu mai fie nici ea rentabilă. De ce? Costul poluării a crescut foarte mult. Toate companiile care poluează şi care emit CO2 trebuie să plătească pentru poluarea aia – îi spune certificat de emisie de CO2. Deci, Oltenia care era iniţial profitabilă, crescând mult costul certificatului de CO2, care s-a dus de la 2-3 euro la 100 de euro pe tona de CO2, nici ea nu mai făcea faţă, nu mai putea să stea în piaţă până la criza din Ucraina. Şi, atunci, a fost nevoie de restructurare, care asta înseamnă: să reduc treptat capacităţile pe cărbune şi sunt înlocuite cu capacităţi pe gaze. Deci, planul ăsta a fost aprobat de Comisia Europeană. Ce a rămas în discuţie, avem închiderea de fapt la Mintia, deci la zona de huilă, Complexul Energetic al Huilei, în care, da, unele mine au intrat în proces de închidere de ani de zile şi atunci se dau nişte ajutoare de stat pentru închiderea în siguranţă a minelor, cât să nu fie riscul de accident, nu ştiu, explozii, prăbuşiri de mine. Vom rămâne cu Paroşeniul, care rămâne să funcţioneze, să ardă cărbunele care se scoate din mine, iar Mintia se transformă, se mută de pe cărbune pe gaze. Asta e deja e foarte avansat, pentru că deja de mult timp Hunedoara nu mai produce electricitate. A fost selectat investitorul care le va dezvolta facilităţile pe gaze la Mintia. Deci, subiectul trebuie să-l închidem că nu-l văd foarte complicat”, a explicat Bogdan Chiriţoiu.
El a subliniat că situaţiile complicate sunt de fapt la TAROM şi CFR Marfă, însă speră să fie soluţionate în cursul acestui an.
„Complicate sunt TAROMUL şi CFR Marfă. Deci, la TAROM, încercăm să terminăm în lunile următoare, iar planul de restructurare să fie agreat de Comisia Europeană. Idem la CFR Marfă, unde ideea este de a crea o nouă companie (Carpatica Feroviar – n. r.), deci de a extrage din actualul CFR Marfă partea viabilă. Asta înseamnă contractele care sunt profitabile şi echipamentele – locomotive şi vagoane – necesare pentru derularea acestor contracte viabile, iar restul vor fi vândute ca să acopere datoriile pe care le are CFR Marfă către stat. Deci, astea sunt lucrurile importante care ne-au rămas pe zona de restructurare a companiilor de stat problematice şi sperăm să terminăm aceste planuri în acest an”, a mai spus acesta.