Bogdan Hossu, Cartel Alfa: Reducerea deficitului exclusiv prin tăieri de cheltuieli publice este periculoasă

21 11. 2024
deficit investitori alegeri Deficitul bugetar

„Într-un context în care serviciile publice sunt esenţiale pentru asigurarea coeziunii sociale şi a dezvoltării economice, apelăm la decidenţii politici să evite repetarea greşelilor trecutului şi să ia în considerare soluţii sustenabile şi echitabile. Din 2020 România se află într-o situaţie periculoasă din cauza deficitului crescut, a gradului scăzut de colectare, dar şi a favoritismelor existente în Codul Fiscal. Din 2020, prin mecanismul Semestrului European, România se află în procedură de deficit excesiv, iar ţinta de maximum 3% din PIB nu urmează a fi atinsă prea curând. Conform mai multor calcule, România urmează să încheie anul cu un deficit de 8% din PIB, motiv pentru care am ajuns astăzi cu un plan bugetar-structural naţional pe termen mediu”, se menţionează într-un comunicat semnat de preşedintele Cartel Alfa.

În opinia liderului sindical, planul bugetar-structural naţional este necesar conform regulilor de funcţionare ale Uniunii Europene, în principal conform Tratatului de la Maastricht care impune statelor membre să nu depăşească un deficit bugetar de 3% din PIB şi un grad de îndatorare de 60% din PIB.

„Necesitatea corecţiei nu vine după o consultare prealabilă a partenerilor de dialog social, care dispun de resurse interne pentru a calcula şi a testa ipotezele guvernamentale. În ciuda principiilor care există pe hârtie, Guvernul şi Parlamentul care sunt la sfârşit de mandat, mandat care se termină în maximum 30 de zile, doreşte să îşi asume un plan pe termen mediu care promovează principiile austerităţii. Este şocant că într-un document oficial, sarcina noastră este de a identifica ceea ce Guvernul nu a spus sau nu a dorit să facă public din cauza răspunsului negativ pe care l-ar fi primit din partea societăţii civile”, se menţionează în comunicat.

Potrivit sursei citate, reformele propuse precum „Reforma sistemului de salarizare în sectorul public” nu oferă nicio indicaţie privind vreo schimbare concretă.

„Limitarea la 20% din salariul de bază a sporurilor nu arată nimic din cauză că cea mai bună parte din sporuri de fapt se raportează la un salariu de bază anterior. Planul nu include nicio analiză concretă a productivităţii în sistemul public, chiar dacă acestea cuvinte sunt folosite preponderent în document. Spre exemplu, măsurarea productivităţii într-o fabrică este o sarcină complet diferită faţă de-o încercare de-a-o cuantifica în sistemul de sănătate public. În timp ce productivitatea unui lucrător în fabrică se poate măsura în piese, în sistemul de sănătate public măsurarea productivităţii lucrătorilor va putea da naştere unor situaţii dezastruoase”, se mai precizează în comunicatul semnat de Bogdan Hossu.

Inadvertențe între diferitele tipuri de productivitate

În opinia sa, productivitatea în servicii publice nu poate fi corelată cu cea din industriile private generatoare de profit.

„Vom asista la ţinte de externări sau de pacienţi internaţi care vor duce la transformarea sistemului spitalicesc care este deja-supraîncărcat într-o sală de intrări-ieşiri? Rezolvarea problemei deficitului pe calea tăierilor fără o creştere substanţială a veniturilor arată o lipsă de viziune politică şi un nivel scăzut de cunoştinţe de economie politică”, susţin sindicaliştii.

Potrivit Raportului Consiliului Fiscal din august 2024, România are una dintre cele mai mici ponderi ale veniturilor bugetare în PIB dintre statele membre ale UE, situându-se la doar 33,6% în 2023, cu un ecart alarmant de aproape 10 puncte procentuale faţă de media europeană.

În plus, nivelul veniturilor fiscale colectate continuă să scadă, atingând doar 26,6% din PIB în 2023, plasând ţara noastră pe penultimul loc în Uniunea Europeană.

„Aceste date confirmă că problema deficitului nu este generată numai de cheltuieli publice excesive, dar şi de veniturile fiscale insuficiente şi colectarea ineficientă. Experienţele trecutului ne arată clar consecinţele devastatoare ale austerităţii. Între 2008 şi 2012, politicile de austeritate au dus la plecarea masivă a românilor în străinătate, degradarea condiţiilor de muncă şi creşterea precarităţii pentru lucrători”, precizează sindicaliştii.

Potrivit Cartel Alfa, România nu îşi poate permite să repete aceste greşeli, mai ales în contextul provocărilor economice, sociale şi demografice cu care ne confruntăm.

„Este îngrijorător că, în urma rezultatului recent al alegerilor din SUA şi a politicilor promovate de noua administraţie, anumite voci din România sugerează aplicarea unor măsuri similare bazate pe austeritate. Nominalizarea lui Elon Musk în funcţia de conducere a Departamentului pentru Eficienţă Guvernamentală (DOGE) a atras laude din partea unor candidaţi la prezidenţiale din România. Atragem atenţia că astfel de politici nu au adus niciodată beneficii reale, ci au adâncit decalajele sociale şi economice. Este de subliniat, fapt susţinut şi de Consiliul Fiscal, că soluţia pentru consolidarea fiscală pe termen mediu este creşterea veniturilor fiscale, prin reforme bine gândite şi îmbunătăţirea colectării”, precizează sursa citată.

Confederaţia Naţională Sindicală „Cartel Alfa” reuneşte 38 de federaţii sindicale la nivel de sector şi coordonează activitatea a 42 de filiale teritoriale, interprofesionale.