„Dacă eu sunt problema, ei bine plec chiar acum”, a afirmat liderul conservator, aflat la putere de aproape zece ani, în cadrul unei reuniuni ce a adunat la Sofia 4.000 de reprezentanţi ai partidului său, GERB.
„Voi continua discuţiile cu partenerii mei de coaliţie şi voi oferi opţiuni, inclusiv aceea de a pleca şi de a lăsa guvernul la putere”, a adăugat Borisov (61 de ani), aflat la guvernare împreună cu o formaţiune naţionalistă.
În mod oficial, dacă Borisov doreşte să-şi menţină guvernul, el nu poate să demisioneze. Premierul nu a dat mai multe explicaţii în acest sens, limitându-se să spună că „se lucrează la mai multe scenarii”.
Zeci de manifestanţi au blocat intrarea în spaţiul unde avea loc reuniunea, ceea ce a dus la scurte încăierări.
De la percheziţiile ordonate de parchet care au vizat la 9 iulie anturajul preşedintelui Rumen Radev, aflat în opoziţie faţă de Borisov, mii de persoane – în majoritatea tineri şi absolvenţi – au manifestat zilnic împotriva guvernului.
Participanţii la aceste proteste, cele mai importante din 2013, cer demisia lui Borisov, contestat pentru presupusele legături întreţinute de majoritatea sa cu anumiţi oligarhi, acuzaţi că influenţează guvernul în interesul lor personal.
De săptămâna trecută, pentru a forţa alegeri anticipate, protestatarii blochează intersecţii foarte frecventate din capitala Sofia. Cel puţin patru dintre ei au intrat în greva foamei, iar un bărbat de 58 de ani a fost spitalizat după şase zile fără mâncare şi apă, potrivit manifestanţilor.
Aflat la puteri cu unele întreruperi din 2009, Boiko Borisov marchează prin longevitatea sa istoria postcomunistă a Bulgariei, ţară cu 6,95 milioane de locuitori. Treisprezece ani de la aderarea la UE, ea rămâne cea mai săracă ţară din blocul comunitar şi cea mai afectată de corupţie, potrivit Transparency International.
Potrivit unui sondaj realizat săptămâna aceasta pentru un ziar bulgar, partidul GERB al lui Boiko Borisov, care pledează pentru stabilitate în contextul actual al pandemiei de COVID-19 pentru a justifica menţinerea majorităţii sale, ar termina pe primul loc la viitoarele alegeri legislative, cu 26,7% din sufragii.
Partenerul său naţionalist de coaliţie abia ar trece de pragul necesar de 4% pentru a intra în parlament.