El a atras atenţia că, atunci când datoriile faţă de buget nu se achită la timp, mecanismele de poprire şi de sechestru acţionează imediat, fapt care creează disconfort serios, iar problemele care pot apărea ulterior sunt mult mai grave decât conformarea voluntară.
„Să nu omitem că, în momentul în care o datorie faţă de buget nu se achită la timp şi există întârzieri, mecanismele de poprire şi de sechestru acţionează imediat. Cu alte cuvinte, atunci când s-ar lua o astfel de decizie greşită, din partea mea, ulterior, mecanismele de poprire a contului bancar sau de impunere a unui sechestru pentru bunurile dobândite creează un disconfort destul de serios şi problemele care se nasc ulterior impunerii acestor măsuri sunt mult mai grave versus conformarea voluntară. Este calea pe care ne-o dorim. De aceea am avut, cum am menţionat, ca o formă de respect faţă de contribuabilii persoane juridice, bonificaţia financiară. Şi o repet: pentru contribuabili persoane juridice bonificaţia de 3%, pentru contribuabili persoane fizice bonificaţia de 10% şi pentru contribuabilii cu debite restante înregistrate anularea de accesorii şi, desigur, anularea obligaţiei principale restante”, a susţinut Boloş.
Acesta a atras atenţia asupra faptului că o nouă măsură de amnistie fiscală nu va fi luată curând.
„Să ne gândim că amnistia fiscală nu mai vine în curând. Adică, dacă acest tip de măsură îl repetăm la intervale scurte de timp, angrenăm neconformarea plăţii impozitelor şi taxelor. Şi să ştiţi că nu suntem singura ţară care a aplicat amnistia fiscală. Trebuie doar să fim foarte atenţi ca regularitatea cu care se repetă să fie la intervale mari de timp, încât să nu angreneze după sine neconformarea plăţii impozitelor şi taxelor. E un lucru din experienţa altor ţări, Grecia, Italia, care au practicat astfel de măsuri. Ne-am uitat şi la orizontul de timp şi cam o dată la 10 ani se practică acest lucru”, a spus Marcel Boloş.
El a fost întrebat de jurnalişti de ce a fost luată o asemenea măsură, în condiţiile în care sunt aproape 13.000 de contribuabili cu datorii mari la stat, iar printre beneficiari se numără şi persoane cu posibilităţi, precum Robert Negoiţă.
„Aceste creanţe care vin din vechime – şi sunt creanţe de peste 5 ani de zile marea lor majoritate, aproximativ 22 de miliarde de lei – sunt creanţe pe care le purtăm de pe un an pe altul şi încercăm să recuperăm cât se poate mai bine toate aceste debite restante care sunt înregistrate la nivelul ANAF. Nu luăm decizia pentru o anumită persoană. Noi gândim ca din valoarea aceasta totuşi enormă, de 60,1 miliarde de lei, să recuperăm o parte cât mai consistentă, pentru că totuşi sunt banii cu care mai apoi putem să finanţăm proiectele de investiţii în infrastructură şi tot ce înseamnă dezvoltarea României. Altminteri noi, an de an, cum spuneam, de peste 5 ani de zile, sunt aceste creanţe care, unele dintre ele, se prescriu fără ca să încasăm un leu din ele. Şi, atunci, între a pierde tot după 5 ani de prescriere sau a încasa debitul principal, fie cu acordarea acestor facilităţi fiscale, sunt lucruri mult mai bune decât ca banii să-i pierdem în totalitate după expirarea termenului de prescriere”, a explicat Marcel Boloş.
Citește și: