Boloș: Nu există niciunde în Uniunea Europeană un sistem de plată a concediilor medicale atât de ineficient ca în România (Video)
„Se pare că astăzi sunt aici să vorbesc despre o aşa numită „taxă pe boală”, care nu există în Codul Fiscal. Avem însă cu totul altceva în Codul Fiscal care este cu totul alt lucru şi anume Contribuţia la Asigurările Sociale de Sănătate sau, cum îi spunem noi, CASS, pe care ar trebui să o plătească toată lumea, toţi asiguraţii din sistemul de sănătate, pentru a nu genera deficite bugetului de sănătate şi mai mari faţă de cele pe care le avem în prezent. Am stabilit o regulă anul trecut pentru toţi asiguraţii din sistemul public de sănătate şi anume că toţi cei asiguraţi din sistemul public de sănătate plătesc CASS, fără facilităţi nejustificate sau întreruperi pe perioada stagiului de cotizare, pentru că, nu-i aşa domnilor parlamentari semnatari ai moţiunii simple, sunteţi conştienţi că sănătatea nu are nevoie de faliment şi sănătatea este mai presus de orice lucru pentru fiecare dintre români. Tocmai de aceea am eliminat facilităţile fiscale anul trecut prin Legea 296/2023 chiar de la constructori, IT-işti, industria alimentară şi agricultură, pentru a aduce mai mulţi bani la bugetul asigurărilor sociale de sănătate”, a spus ministrul Finanţelor în Parlament la, dezbaterea moţiunii simple intitulate „Ministrul Boloş – inventatorul şi păzitorul taxei pe boală trebuie să plece cu taxele lui inventate cu tot”.
El a subliniat că a studiat sistemele de plată a concediilor medicale din ale ţări din UE şi nicăieri nu există unul atât de ineficient ca în România.
„Repet, nu este vorba de o taxă nouă pe concedii medicale, ci de o eliminare a acestei facilităţi. Nu există nicăieri în Uniunea Europeană aşa ceva. Am studiat modelele de finanţare din Germania, Franţa, Italia, Spania. Nu există niciunde un sistem de plată a concediilor medicale atât de ineficient ca în România. Nu are nimeni nicio problemă cu bolnavii oncologici sau cu mamele aflate în concedii de maternitate şi, cu atât mai mult, cu îngrijirea copiilor bolnavi. Să nu mai spun că indemnizaţia pentru creşterea copilului nu este supusă măsurii fiscale la care se face referire în moţiune, acestea fiind venituri neimpozabile şi care nu se cuprind în baza de calcul al contribuţiilor sociale obligatorii. Guvernul a urmărit cu totul altceva: să elimine risipa şi modul profund injust în care se desfăşoară lucrurile în ceea ce priveşte plata concediilor medicale în România”, a afirmat Marcel Boloş.
Acesta a făcut referire la raportul despre Starea Sănătăţii în Uniunea Europeană pe anul 2023, conform căruia cheltuielile cu sănătatea pe cap de locuitor din România au rămas cele mai scăzute din blocul european, în condiţiile în care doar unul din trei români plătea asigurare de sănătate. Pe de altă parte, a spus el, românii sunt europenii care scot cei mai mulţi bani din propriul buzunar pentru sănătate.
Ministrul a precizat că peste 1,2 miliarde de euro pleacă lunar de la Ministerul Finanţelor către Casa Naţională de Sănătate pentru a asigura funcţionarea „în limitele de supravieţuire” a sistemului public de sănătate din România, respectiv a spitalelor, ambulatoriilor de specialitate, plata medicamentelor, asigurarea banilor pentru programele de boli cronice, plata medicilor de familie şi multe alte categorii de cheltuieli.
Conform datelor prezentate de el, în 2023, bugetul pentru sănătate a fost de 73,5 miliarde de lei (14,7 miliarde de euro), din care 59,9 miliarde de lei la Casa de Sănătate, plus 13,4 miliarde lei la Ministerul Sănătăţii, iar în 2024 este de 80 miliarde lei (16,1 miliarde de euro), din care 62 de miliarde de lei la Casa de Sănătate şi 18,2 miliarde de lei.
De asemenea, Boloş a subliniat că bugetul destinat serviciului public de sănătate are nevoie uriaşă de fonduri, iar creşterea anuală a acestui buget este, în medie, de 5%, foarte mică faţă de ceea ce Casa Naţională de Sănătate are nevoie.
„Atenţie, numai pentru anul 2024 Casa de Sănătate a depus la Ministerul Finanţelor solicitări de fonduri de peste 93 miliarde lei, adică 18,6 miliarde de euro, cât tot bugetul anual alocat pentru sănătate, inclusiv pentru bugetul alocat Ministerului Sănătăţii. Uitându-ne cu atenţie la această situaţie financiară precară prezentată, pe care bugetul de sănătate o are, în cele din urmă a trebuit să continuăm cu măsuri, deloc plăcute, care să asigure justa colectare a fondurilor puţine pe care le avem la bugetul de sănătate, mai ales pentru activităţile care privesc finanţarea concediilor medicale”, a explicat ministrul Finanţelor.
El a adăugat că România este singura ţară din UE „care îşi permite luxul, cu consecinţele dezastruoase de rigoare, de a avea indemnizaţia de concediu medical mai mare decât salariul atunci când eşti la serviciu”.
„Da, doar la noi se poate să stai acasă în concediu medical şi să primeşti mai mulţi bani decât atunci când eşti la muncă. Şi repet, nu vorbesc aici de bolnavii cronici, nici de cei oncologici, nici de mame şi nici de copiii care au nevoie de îngrijiri medicale, ci vorbesc de sistemul de plată a concediilor medicale”, a spus Marcel Boloş, dând ca exemplu un angajat cu un salariu de 10.000 de lei, care primeşte în mână 6.750 de lei dacă este în concediu medical şi 5.850 de lei dacă merge la muncă.
De asemenea, ministrul a menţionat că în 2023 eu fost eliberate adeverinţe pentru 3.361.223 concedii medicale, respectiv un număr de zile de concedii medicale de 24.870.933, valoarea bugetului alocat pentru plata acestor concedii fiind de 3,7 miliarde de lei, iar pentru anul 2024 există, de asemenea, un buget record alocat pentru concediile medicale, de aproximativ 3,7 miliarde de lei.
„Numai în anul 2023, din totalul de 3.361.223 de certificate medicale eliberate, 1.800.883 au fost eliberate de cabinetele medicale individuale, 1.317.722 de ambulatoriile de specialitate şi doar 242.618 certificate medicale eliberate de spitale. Şi dacă aceste cifre fabuloase nu vă erau de ajuns, haideţi să vedeţi ce tipuri de certificate medicale se eliberează: boală obişnuită – 1.905.100; urgenţă medico-chirurgicală – 695.106; boală infectocontagioasă – 57.735; boală cardiovasculară – 69.309 şi altele. În timp ce numărul de certificate medicale, despre care dumneavoastră vorbiţi în textul moţiunii simple, au următoarea structură: sarcină şi lăuzie – 245.470; îngrijire copil bolnav – 130.855; neoplazii – 123.690. Şi, ca să vedeţi unde s-a ajuns cu acest sistem de plată ineficient a concediilor medicale, haideţi să ne uităm şi la topul judeţelor şi al medicilor cu cel mai mare număr de concedii medicale şi zile de concediu medical acordate: judeţul Prahova, top 20 de medici – 15.402 concedii medicale cu 155.743 de zile de concedii medicale; judeţul Iaşi, top 20 de medici – 12.038 de concedii medicale cu 153.719 zile de concedii medicale; judeţul Timiş, top 20 de medici – 7.542 de concedii medicale cu 73.767 de zile de concedii medicale”, a mai afirmat ministrul Finanţelor.
Totodată, în cursul ui 2023, s-au cheltuit 3,7 miliarde de lei din bugetul de sănătate, în loc ca o parte din aceşti bani să ajungă fie duşi spre spitale, medicamente, boli cronice, iar la finalul anului s-a ajuns în situaţia unor restanţe la concediile medicale de 3,2 miliarde de lei. Astfel, anul trecut, totalul cheltuielilor pentru concediile medicale, dacă existau toţi banii, era de 6,9 miliarde de lei, a semnalat Boloş.
„Ceea ce Guvernul a urmărit prin modificările legislative a fost să descurajeze statul în concedii medicale pentru motivul că se plăteşte mai bine să stai acasă decât prezenţa la serviciu. Recent am citit despre un singur medic din Cluj care a dat peste 3.000 de concedii medicale în 2023 şi despre un pacient care a beneficiat de nu mai puţin de 939 de zile de concediu medical, iar din statistici a reieşit că pentru un număr de peste 155.000 de certificate medicale nu s-a lucrat nici măcar o zi. Aşa că, domnilor semnatari ai acestei moţiuni, în loc să vă ocupaţi timpul cu populisme, de ce nu vă alăturaţi misiunii de a face din România locul în care poţi să păşeşti fără frică în spitale?”, a punctat ministrul Finanţelor.