2012, anul Hidroelectrica. Odiseea celui mai mare producător de electricitate al României

În luna mai, o bombă a detonat în lumea afacerilor din România. Hidroelectrica, cel mai mare producător de stat din energie, era îngenuncheată. Sufocat de contractele paguboase cu băieţii deştepţi dar şi de o secetă prelungită, colosul de stat îşi anunţa insolvenţa. Operaţiunea a fost pregătită, în secret,  de Remus Vulpescu, şeful Oficiului de Stat pentru Privatizare, la acea dată preşedinte al Hidroelectrica, şi omul care a condus, ulterior, negocierile cu toţi traderii privaţi de energie, aşa numiţii băieţi deştepţi, alături de administratorul judiciar Remus Borza.

Imediat după anunţul de insolvenţă, panica s-a instalat printre creditorii companiei dar şi printre firmele care o „căpuşau” pentru că nu ştiau, primii cât vor mai recupera din banii ce li se cuveneau iar cei de-ai doilea pentru că nu ştiau cât îşi mai pot păstra contractele supraevaluate cu producătorul de energie.

Aproape imediat după ce Hidroelectrica şi-a declarat insolvenţa la tribunal, a şi început vânătoarea de băieţi deştepţi. Unul după altul, nume mari precum Alpiq, Energy Holding, EFT sau Euro P.E.C. şi-au văzut contractele denunţate. Alţi băieţi deştepţi, precum Electromagnetica, au acceptat să plătească o sumă mai mare cu până la 50% pentru energia primită pentru a nu pierde contractele cu Hidroelectrica. După ce vânatoarea s-a încheiat, Hidroelectrica s-a debarasat de aproape toate căpuşele care-i provocaseră pagube estimate la sute de milioane de euro în ultimii patru ani.

Însă, imediat după, compania a intrat în forţă majoră pentru că seceta diminuase drastic volumul de apă uzinată astfel încât nu se putea asigura toată cantitatea de energie contractată de către clienţi. Din august şi până în această lună Hidroelectrica a livrat în piaţă doar aproximativ jumătate din cantitatea de curent pe care o livra în mod obişnuit(circa o treime din totalul consumului). Ca urmare, „foamea” de energie din sistem a fost acoperită, în mare parte, de termocentralele pe cărbune şi gaz. Cu un preţ, însă, pe care îl vom plăti cu toţii. Energia hidro este cea mai ieftină, iar cea termo este cea mai scumpă. Lunile de zile în care am primit, cu preponderenţă, energie termo au adus cu ele o mărire a facturii la electricitate. De la 1 ianuarie energia se scumpeşte, în medie, cu 10%, după o altă scumpire de 5% operată în septembrie. Scumpirea a fost decisă de Agenţia de Reglementare în Energie la solicitările producătorilor termo care au cerut să li se recunoască costurile cu producţia de energie în factura către populaţie.

La începutul acestei luni, Hidroelectrica a ieşit din forţa majoră însă livrările ei către piaţă încă nu au atins nivelul obişnuit.

În paralel cu gestionarea problemelor legate de insolvenţă şi forţa majoră, administratorul judiciar a trecut şi la ajustarea contractelor de achiziţii dar şi a schemei de personal. Potrivit lui Borza, toate acţiunile făcute în acest an pun bazele unui profit de 100 de milioane de euro anul viitor, de unde anul acesta Hidroelectrica va înregistra o pierdere de circa 70 de milioane de euro.

În ultima lună a acestui an, chiar înainte de Crăciun, administratorul judiciar al Hidroelectrica a negociat cu sindicatul Hidrosind o reducere a fondului de salarii. Borza intenţiona să obţină o ajustare de 10-15 milioane de euro la salariile acordate personalului, fie prin o ajustare operată la nivelul remuneraţiei tuturor angajaţilor, fie prin concedierea a 240 de angajaţi. În urma negocierilor, sindicatul a acceptat o reducere generală a salariilor cu 10%. Pentru moment, disponibilizările au fost evitate însă subiectul va fi repus pe tapet în prima lună a anului viitor, când Borza va negocia disponibilizarea a circa 100 de angajaţi din personalul TESA

Mai multe detalii despre disponibilizările din Hidroelectrica aici

Vezi aici privilegiile de care se bucurau angajaţii Hidroelectrica

Tot spre sfârşitul acestui an Hidroelectrica a început, în premieră, să conteze pe bursa de energie. Odată  ce a scăpat de băieţii deştepţi, a avut suficient curent pentru a-l vinde la preţuri de piaţă. Demersul Hidroelectrica s-a bucurat de un succes total întrucât pe fiecare din pachetele de energie s-au bătut o mulţime de firme. În medie, compania a obţinut de pe bursă un preţ cu 25% mai mare decât cel cerut iniţial şi aproape dublu decât îi plăteau „băieţii deştepţi” pe energia sa. În ultimele trei luni ale anului compania a reuşit să vândă energie de peste 100 de milioane de euro. De la anul, Hidroelectrica va deveni o prezenţă obişnuită pe OPCOM(operatorul bursei de energie) având în plan să scoată la vânzare 5-6 TWh adică aproximativ jumătatea din producţia de energie din 2012.

Hidroelectrica este a doua cea mai mare companie de stat, după Romgaz, şi unul dintre cele mai importante active ale României. Societatea ar fi trebuit să aibă management privat, potrivit acordului cu FMI, însă procedura de selecţie a fost suspendată până la un termen incert.