Reabilitarea termică a blocurilor. Răspunsurile la cele mai importante întrebări şi capcanele de care să vă feriţi

Pentru a putea intra în programul multianual de reabilitare termică, persoanele juridice care deţin apartamente în blocurile din Sectorul 6 al Capitalei (chiar dacă le folosesc pentru locuit), dar şi persoanele fizice care au schimbat destinaţia apartamentului din cea de locuit trebuie să semneze un angajament de plată prin care se obligă să „suporte integral (100%) valoarea cheltuielilor lucrărilor de intervenţie aferente apartamentului/spaţiului comercial mai sus menţíonat”. Suma nu este specificată însă în respectivul act.

Mai mult, în momentul de faţă, în care proprietarii persoane fizice şi juridice trebuie să decidă dacă doresc să intre în acest program sau nu, Primăria nu ştie care sunt sursele de finanţare ale lucrărilor şi nici procentul din cheltuieli pe care proprietarii vor trebui să îl achite. Practic, proprietarii persoane fizice vor plăti 20% din valoarea lucrărilor, dacă programul este finanţat din fonduri rambursabile de la Banca Europeană de Investiţii (BEI), aşa cum îli propune Primăria şi 25% dacă programul este finanţat din fonduri nerambursabile de la UE prin Programul Operaţional Regional (POR) 2014-2020. 

„Angajamentul de plată trebuie semnat doar de cele două categorii. În principiu UE nu este de acord cu schimbarea destinaţiei în cadrul ansamblurilor rezidenţiale pe care le finanţează”, a explicat pentru ECONOMICA.NET Eduard Simion, inspector în cadrul Primăriei Sectorului 6.

Săptămânile trecută, Primaria Sectorul 6 a notificat Asociaţiile de Proprietari cu privire la posibilitatea de a beneficia de programul multianual de reabilitare termică, lansând astfel o primă fază ce a demarat la data de 19 septembrie. 

„Nu semnaţi în alb!”

„Îi sfătuim pe toţi proprietarii de apartamente, indiferent de sectorul în care locuiesc, să nu semneze un contract care nu conţine şi o sumă estimativă. Nici Primăria nu semnează contracte în care nu este specificată suma. Cum ar putea să facă acest lucru o Asociaţie de Proprietari?”, avertizează Mihai Mereuţă, preşedintele Ligii Asociaţiilor de Proprietari Habitat. Potrivit acestuia, într-un astfel de contract ar trebui să se specifice inclusiv procentul maxim cu care se poate majora costul lucrărilor raportat la preţul iniţial estimat. „Un procent de  de 12-15% ar fi de bun simţ”, spune Mereuţă. 

Când poţi afla cât ai de plată 

„Valoarea totală finală a cheltuielilor lucrărilor de intervenţie aferente apartamentului vor fi notificate de către UAT (Consiliul Local Sector 6 n.red) către Asociaţia de proprietari cel târziu în termen de 30 de zile de la data semnării procesului verbal de recepţie la terminarea lucrărilor” se arată în angajamentul de plată în care singura referire la preţul plătit de proprietari este modul de calcul. „Valoarea aferentă apartamentului va fi determinată de UAT (Primăria sectorului 6 n.red), în mod proporţional cu cota parte indiviză din proprietatea comună aferentă apartamentului, prin raportare la valoarea finală a lucrărilor de întreţinere”.

Oficialul Primăriei susţine însă că proprietarii vor şti o sumă aproximativă, de 90-95% din valoarea totală a investiţiei, mult mai înainte, în momentul în care se vor organiza licitaţiile pentru lucrările de construcţie. „Asociaţiile de proprietari vor avea delegaţi în cadrul Comisiei de licitaţie care va alege constructorul sau constructorii şi va putea  afla şi transmite proprietarilor care este preţul aproximativ”, a explicat inspectorul, potrivit căruia Asociaţiile se pot răzgândi după ce află suma. „Dacă membrii Asociaţiei de proprietari hotărăsc că nu sunt de acord cu preţul şi cu lucrările de intervenţie, atunci pot face o adresă către Primărie pentru a notifica că se retrag din program”, mai spune Simion. 

De unde vin banii?

Până la acest moment la care proprietarii trebuie să decidă dacă vor să îşi reabiliteze blocul sau nu, Primăria nu ştie încă ce surse de finanţare există pentru 60% din banii necesari lucrărilor. De aceea, Primăria a luat în calcul două variante.

O primă variantă, preferată de Primărie, este de accesa fonduri europene nerambursabile prin Programul Operaţional Regional (POR) 2014-2020, axa prioritară 3. Or, pentru ca acest lucru să se întâmple, Primăria trebuie să depună dosarul (cu blocurile înscrise în program) până la data de 16 noiembrie anul curent.  

Este o soluţie care va asigura finanţarea pentru un număr mare de blocuri, iar banii sunt nerambursabili, spune oficialul Primăriei.

Pentru proprietari persoane fizice însă, varianta finanţării prin POR presupune costuri mai mari comparativ cu varianta găsirii altor surse de finanţare. Aceasta întrucât ei vor suporta 25% din valoarea cheltuielilor eligibile şi 25% din valoarea cheltuielilor neeligibile. De asemenea, persoanele cu handicap, familiie care au în întreţinere persoane cu handicap, veteranii de război sau supravieţuitorii acestora, pensionarii care câştigă sub salariul mediu net pe economie (2.076 lei în august) vor plăti 3,5% din cheltuielile de reabilitare ce le revin.

În rest, 60% din bani vor veni de la Fondul European de Dezvoltare Regională (UE) şi 15% de la Primăria de sector. „În ghidul solicitantului POR 2014-2020 apare această obligaţie ca proprietarii să contribuie cu o cotă de 25% din cheltuieli”, explică inspectorul Primăriei. 

O a doua variantă pe care Primăria a luat-o în calcul, una de avarie, spun oficialii instituţiei, este de a accesa fonduri rambursabile de la Banca Europeană de Investiţii (BEI). 

Este o soluţie care va asigura finanţarea unui număr mai mic de blocuri, pentru că suma maximă pe care o pot accesa este de 60 de milioane de euro, iar banii trebuie rambursaţi.

Pentru proprietarii persoane fizice însă, această varianta presupune costuri mai mici, întrucât cota lor va fi de numai 20% din valoarea investiţiei.

De asemenea, persoanele cu handicap, familiie care au în întreţinere persoane cu handicap, veteranii de război sau supravieţuitorii acestora, pensionarii care câştigă sub salariul mediu net pe economie (2.076 lei în august) nu plătesc pentru reabilitare.

În rest, banii vor veni în proporţie de 50% de la bugetul de stat, prin Ministerul Dezvoltării Regioanle şi 30% de la bugetul local sau alte surse şi 20% de la proprietari.  „În această variantă în care asigurăm fondurile din fondurile Primăriei (sau împrumut n.red), intrăm sub incidenţa OUG 18/2009 cu modificările şi completările ulterioare potrivit căreia Ministerul Dezvoltării suporta 50%, UAT-urile (Primăria de sector n.red) 30% şi proprietarii 20%”, explică oficialul.

Cum îşi recuperează Primăria banii de la proprietari

Potrivit hotărârii Consiliului Loval, Primăria va institui o taxă de reabilitare termică pe care proprietarii vor trebui să o achite în 10 ani, cu începere cu data de 1 a celei de a 2-a luni ce urmează încheierii procesului verbal de recepţie a lucrărilor de reabilitare. Plata aferentă fiecărui an se face în două rate egale, la 31 martie şi respectiv 30 septrembrie. Pentru primul an, în cazul în care recepţie se face după data de 31 martie, se va achita întreaga rată aferentă acelui an la 30 septembrie.

În cazul în care Asociaţiile nu plătesc la timp, Primăria va perce majorări de întârziere conform Codului de procedură Fiscală.

Cine trebuie să fie de acord pentru ca blocul să se reabiliteze

Potrivit anunţurilor Primăriei, pentru ca blocul să fie reabilitat trebuie să îşi dea acordul cel puţin două treimi din totalul proprietarilor de apartamente, pentru lucrările de intervenţie propuse, toţi proprietarii pentru lucrările ce presupun intervenţii în interiorul apartamentelor şi toţi proprietarii persoane juridice sau persoane fizice care au schimbat destinaţia apartamentului din cea de locuinţă.

„Nu cred că se pot îndeplini toate aceste condiţii birocratice. Mulţi se vor răzgândi, plus că este nevoie de acordul tuturor persoanelor juridice sau care au spaţii comerciale”, crede Mereuţă, care atrage atenţia că Asociaţiile de proprietari ar trebui să angajeze o persoană care să îi asiste în fiecare etapă a derulării proiectului, inclusiv un diriginte de şantier care să verifice lucrarea.

Ce lucrări se execută prin programul de reabilitare

Potrivit înştiinţării transmise de Primărie Asociaţilor de proprietari, lucrările finanţate prin acest program pot fi: de reabilitare termică a anvelopei, a sistemului de încălzire, instalarea unor sisteme alternative de producere a energiei din surse regenerabile, alte activivităţi suplimentare şi măsuri conexe care contrubuie la implementarea proiectului.

Când începe reabilitarea 

„Din estimările noastre, lucrările vor începe anul viitor, dar nu s-a stabilit o dată exactă. Dacă vom accesa programul POR 2014-2020, numărul blocurilor reabilitate va fi mai mare”, conchide inspectorul Primăriei.