Bombă în RCA! Roșu, ASF: Lichiditatea, calculată fără reasigurare. Surse: City și Euroins, obligate să aducă sute de milioane până în toamnă

Surse din mai multe zone au arătat, pentru ECONOMICA.NET, că City Insurance va fi nevoită să aducă un plus de circa 270 de milioane de lei, în timp ce Euroins va trebui să vină cu puțin peste 100 de milioane de lei. Aceste sume reies din evaluarările făcute de ASF și prezente în documente oficiale ale Autorității. În cazul Euroins, spun sursele noastre, lucrurile sunt mai ușor de gestionat, întrucât două recente majorări de capital, impuse de planurile de redresare concepute de ASF, au avut un impact pozitiv și asupra lichidității. În plus, compania ar fi garantat Autorității încă o majorare de 20 de milioane de euro, ceea ce ar însemna că nevoia este  acoperită.

Foarte important, sumele suplimentare vor trebui să fie sub formă de bani lichizi ținuti într-o bancă din România. ” La lichiditate , prin natura indicatorului nu pot să vină decât cu bani lichizi. Așadar, chiar dacă e împrumut, chiar dacă e aport de capital, va trebui să domicilieze într-o bancă din România pentru că firma trebuie să aibă oricând acces la bani, să îi folosească. În indicatorul de solvabilitate, deși mi-aș dori, nu mă lasă Directiva Solvency II să am instrumentul legal să îi oblig să aducă banii doar în țară. „, ne-a explicat vicepreședintele ASF. 

Precizarea este foarte importantă, întrucât au existat cazuri când companii obligate să își majoreze capitalul pentru a respecta normele de solvabilitate au prezentat fie dețineri din conturi din afara țării, la care nu e clar dacă au acces necondiționat, fie active mai puțin lichide, cum ar fi bonduri ale unor state sau companii.

Conform acelorași surse, toate celelalte companii din piața asigurărilor marchează o reducere a nevoii de lichiditate, după apariția normei 46. 

Conform termenelor impuse de noua normă, primele raportări ale indicatorului de lichiditate pe noul algoritm se vor face la 31 martie, urmând ca firmele să aibă la dispoziție șase luni pentru a își ajusta lichiditățile. Altfel spus, cei care vor trebui să aducă bani în plus o vor putea face până la sfârșitul verii, pe 31 august, fără a se supune unor sancțiuni.

Cristian Roșu, vicepreședintele Autorității de Supraveghere Financiară, spune că, într-o primă fază firmele care nu respectă impunerile vor fi sancționate cu amenzi care, gradual, pot urca până la 5 milioane de lei. Dacă OUG care modifică statutul ASF va trece însă de Parlament, refuzul de a își completa lichiditățile, asimilat cu nerespectarea impunerilor ASF, va atrage de la sine și răspunderea penală a societăților.

Roșu a explicat în detaliu modul în care va funcționa noua normă.

” În vechea normă, acest indicator de lichiditate avea un anumit algoritm de calcul. Noi am schimbat acel algoritm de calcul și noua normă prevede un nou mod de a calcula acest indicator. Se iau în calcul activele curente, adică, mai pe înțelesul tuturor, banii pe care firma îi are la dispoziție imediat pentru a plăti datoriile imediate. Datoriile imediate sunt cele date de rezerva de daune avizate. Înainte de apariția normei 46 se folosea rezerva netă. Rezerva de daună netă însemna rezerva brută din care se scădea 50% contravaloarea reasigurării. Am scos reținerea în reasigurare pentru că reasigurătorul nu este o încasare imediată, deci eu trebuie să fac o plată de daună astăzi, iar reglajul cu asigurătorul se face ulterior. Când? Peste o lună, la trimestru, în funcție de cum sunt contractele de reasigurare. Plata trebuie să fie legată de lichidele curente față de obligațiile curente și din acest motiv am scos reasigurarea din calculul rezervelor de lichiditate și am lăsat rezerva brută. Ce am mai făcut? În contul de contabilitate în care sunt trecute rezervele există și rezerva avizată și rezerva neavizată, deci RBNS și IBNR. Am scos rezerva neavizată, pentru că nu este o obligație certă, este o obligație viitoare, deci obligațiile certe și lichide pe care eu trebuie să le plătesc sunt legate de rezerva de daună avizată.”, a declarat Cristian Roșu, pentru ECONOMICA.NET.

Menționăm că rezerva de daune avizate reprezintă suma pe care asigurătorii trebuie să o pună deoparte pentru a certifica faptul că au capacitatea să achite daunele aferente dosarelor avizate deja la plată(RBNS). Rezerva de daune neavizate (IBNR) reprezintă o estimare a obligațiilor viitoare din dosare aflate încă în lucru. Nivelul IBNR variază de la firmă la firmă, în funcție de nevoile contabile ale fiecărui an și de strategia în ceea ce privește riscurile. În general, companiile multinaționale mai puțin prezente în piață preferă să meargă pe un nivel ridicat al IBNR, iar cele foarte active, dimpotrivă.

Reasigurarea este o asigurare a firmelor de asigurare. Ele cedează o parte din prime unor companii de reasigurare și obțin  în schimb garanția că o parte din daune vor fi achitate de respectivul reasigurător. Există mai multe tipuri de reasigurare, însă pe piața locală este mai utilizată, în general, cea la excedent de daună, adică reasigurătorul își asumă plata daunelor atunci când acestea depășeșsc un anumit nivel, agreat cu asigurătorul. Nu este și cazul City Insurance, liderul pieței, care din acest punct de vedere folosește un sistem unic, pe care îl vom prezenta mai jos.

Cum pot fi forțați marii jucători din RCA să renunțe la procente din piață și de ce este City Insurance, firmă care lucrează „la export”, mult mai afectată de noile reguli decât Euroins sau oricare alt asigurător român

În mod cert, City Insurance, care, așa cum arătam mai sus, va trebui să aducă în plus între 260 și 280 de milioane de lei (conform unor surse oficiale și din piață) este firma cel mai puternic afectată de schimbarea regulilor privind lichiditatea. Liderul pieței este în această postură din mai multe motive. În primul, chiar faptul că este lider o expune mai mult. Între cota de piață și nevoia de lichiditate există o legătură indirectă, dar vizibilă.

„Ca să răspund la întrebarea ‘Care este legătura dintre această lihiditate și cota de piață?’, pot spune că este o legătură indirectă. Pentru că și între cotele de piață și Solvency II(nr: Directiva care guvernează activitatea de supraveghere a firmelor de asigurare) sunt niște legături. Cu cât ai cotă de piață mai mare, ai o rezervă de daună mai mare. Ai o rezervă de daună mai mare, ai nevoie de o lichiditate mai mare. Nu poți să o constitui? Nu ai decât să îți diminuezi cota de piață. În felul acesta îți scade rezerva de daune avizate și, astfel, și lichiditatea cerută va fi cea pe care tu, companie, poți să o susții.”, ne-a explicat vicepreședintele ASF.

În al doilea rând , City Insurance funcționează într-un mod unic pentru piața din România. Ea cedează cea mai mare parte a primelor și cea mai mare parte a rezervei de daune în reasigurare. Mai mult, tipul de reasigurare utilizat presupune o proporțíonalitate între partea din primă cedată în reasigurare și partea din daune asumată de reasigurător. Practic, arată datele publicate chiar pe site-ul City Insurance, peste 85% din rezerva tehnică constituită de City Insurance este cedată în reasigurare. Despre natura reasigurătorilor cu care are City contract, în cea mai mare parte nume mai puțin cunoscute și înregistrate prin diverse paradisuri fiscale, se poate face o altă discuție, însă în general piața reasigurărilor este una cețoasă, la nivel mondial, deci partenerii City nu fac neapărat excepție.

Pe un exemplu concret, în anul 2019, din rezervele tehnice (RBNS+IBNR) de aprope 1,1 miliarde de lei, peste 912 milioane de lei au fost cedate în reasigurare. Conform vechilor reguli, indicatorul de lichiditate se raporta la rezerva netă, adică cele 1,1 miliarde din care se scădeau 50% din cele 912 milioane, adică peste 450 de milioane de lei. Cu noile reguli, cei 450 de milioane rămân acolo și vor fi luați în calcul la stabilirea lichidității necesare. E drept că iese din calcul rezerva de daune neavizate (IBNR), însă nici aici City nu are vreun avantaj față de celelalte firme, întrucât nu obișnuiește să constituie acest tip de rezervă decât într-o pondere redusă.

Mai multe detalii despre modul unic de funcționare al City Insurance, companie de asigurări care pare mai degrabă un vehicul, un intermediar, întrucât nu controlează nici vânzările( vinde 100% prin brokeri) și nici plata daunelor (cedează, așa cum am arătat, cea mai mare parte a rezerve) găsiți AICI

Nu în ultimul rând, structura portofoliului City Insurance, peste 85% RCA, face ca daunalitate să fie ridicată, întrucât această linie are cea mai mare rată a daunei, după CASCO, deci nevoia de lichidități pe termen scurt este foarte mare.