Rusia anunţă că a lovit o navă de război ucraineană lângă Odesa şi că a doborât două bombardiere. Militarii ucraineni continuă să reziste în oţelăria Azovstal – Război în Ucraina, ziua 74

08 05. 2022

”Capitularea nu este o opţiune” (forţele ucrainene din Azovstal)

Militarii ucraineni aflaţi de multe săptămâni în galeriile subterane ale uriaşei oţelării Azovstal, ultimul bastion de rezistenţă împotriva armatei ruse din portul devastat Mariupol (sud-est), au anunţat duminică că exclud posibilitatea de a se preda, relatează AFP.

”Capitularea nu este o opţiune pentru că Rusia nu este interesată de viaţa noastră. Să ne lase în viaţă nu contează pentru ei”, a declarat Ilya Samoilenko, ofiţer al serviciilor secrete ucrainene, în cadrul unei conferinţe de presă transmise prin video.

”Toate proviziile noastre sunt limitate. Ne-a mai rămas apă. Mai avem muniţie. Vom avea armele asupra noastră. Vom lupta până la cel mai bun deznodământ al acestei situaţii”, a adăugat el de la subsolurile obiectivului industrial.

”Noi, militarii garnizoanei din Mariupol, am fost martori la crimele de război comise de Rusia, de către armata rusă. Suntem martori la aceasta”, a adăugat Samoilenko, care a vorbit uneori în ucraineană, alteori în engleză în cursul conferinţei.

Militarii ucraineni din interiorul oţelăriei Azovstal, din oraşul portuar Mariupol, asediat de forţele Moscovei, continuă să reziste atacurilor ruseşti după ce sâmbătă s-a reuşit evacuarea tuturor femeilor, copiilor şi vârstnicilor care îşi găsiseră refugiu în acest uriaş complex industrial, informează duminică portalul Ukrinform, citat de EFE.

Luptători ucraineni la uzina asediată Azovstal promit să reziste până la capăt

Luptători ucraineni aflaţi la combinatul siderurgic Azovstal din portul Mariupol (sud-est), care sunt ultima formă de rezistenţă împotriva forţelor ruse din oraş, au promis duminică să-şi menţină poziţia atât timp cât sunt în viaţă, relatează Reuters.

”Vom continua să luptăm atât timp cât vom fi în viaţă pentru a-i respinge pe ocupanţii ruşi”, a afirmat, într-o conferinţă online, căpitanul Sviatoslav Palamar, comandant adjunct al Regimentului Azov din Ucraina.

”Nu avem mult timp, suntem sub bombardament intens”, a spus el, implorând comunitatea internaţională să ajute la evacuarea soldaţilor răniţi din uzina din Mariupol.

Ucrainenii anunţă că s-au retras din Popasna, oraş capturat de trupele ruse şi „făcut una cu pământul”

Trupele ruse au capturat orăşelul Popasna, din estul Ucrainei, după săptămâni întregi de lupte, au anunţat surse ucrainene, citate duminică de dpa.

„Din nefericire, trupele noastre s-au retras oarecum din Popasna, pentru că oraşul a fost bombardat mai bine de două luni”, a declarat duminică guvernatorul din Lugansk, Serhii Gaidai, într-un interviu televizat, potrivit agenţiei de presă Unian.

Ucrainenii s-au deplasat către poziţii pregătite din timp chiar în afara oraşului, a adăugat el.

„Totul în Popasna a fost făcut una cu pământul”, a spus Gaidai.

În acelaşi timp, guvernatorul Lugansk a declarat că au loc lupte grele în jurul localităţii Voievodivka, o suburbie a oraşului Sievierodoneţk.

Toate localităţile din regiunea Lugansk sunt în prezent puternic disputate, dar planurile ruşilor de „a captura în întregime regiunea Lugansk până la 9 mai” nu sunt realiste, a spus el. În prezent, forţele proruse controlează aproximativ 90% din teritoriu.

De mai multe săptămâni, Popasna a fost luat cu asalt de separatiştii proruşi şi de trupele Moscovei, cu ajutorul forţelor aeriene şi a artileriei. Unităţi ruse au intrat pentru prima dată în oraş – pe care ucrainenii l-au transformat iniţial într-o adevărată fortăreaţă – în urmă cu acum două luni, la 8 martie.

Înainte de izbucnirea războiului, la 24 februarie, Popasna avea o populaţie de circa 20.000 de persoane.

Ucraina avertizează cu privire la pregătiri ale Rusiei „pentru intrarea iminentă în luptă” a trupelor din Transnistria

Statul Major ucrainean a avertizat duminică asupra a ceea ce a calificat drept „pregătiri pentru intrarea iminentă în luptă” a grupurilor armate şi a trupelor ruse din Transnistria, regiune separatistă a Republicii Moldova, transmite EFE.

Forţele concentrate în acest teritoriu se găsesc „în plină pregătire” de luptă, potrivit comunicatului Statului Major ucrainean, difuzat de portalul de informaţii Unian, scrie agenţia de presă spaniolă.

De săptămâni bune, autorităţile ucrainene avertizează cu privire la o posibilă extindere a conflictului către acest teritoriu prorus al Republicii Moldova, notează EFE, amintind că Transnistria a denunţat la rândul său atacuri cu drone neidentificate asupra acestei regiuni.

De cealaltă parte, reprezentanţii regimului de la Tiraspol au negat anterior faptul că s-ar pregăti să atace Ucraina. Liderul separatiştilor transnistreni, Vadim Krasnoselski, declara zilele trecute că Transnistria „nu reprezintă un pericol pentru ţările vecine”, relatează Deschide.md.

„Timp de 30 de ani noi am creat un popor transnistrean multinaţional şi paşnic care nu doreşte rău nici Ucrainei, nici Moldovei”, a spus acesta.

Deschide.md menţionează că pregătirea pentru luptă „plină” reprezintă cel mai înalt grad de pregătire a trupelor, în care acestea sunt capabile să înceapă să execute misiuni de luptă.

EFE aminteşte că situaţia din Transnistria a început să se tensioneze la finele lunii aprilie, după o serie de tiruri şi explozii la edificii şi infrastructuri guvernamentale care, potrivit autorităţilor locale, proveneau de pe teritoriul ucrainean.

Kievul a dat atunci asigurări că este vorba despre o operaţiune „sub steag fals” a Rusiei pentru a da vina pe Ucraina pentru acele atacuri şi a acuzat Moscova că se pregăteşte să lanseze o ofensivă împotriva Republicii Moldova, în timp ce Rusia a calificat aceste incidente drept o încercare de a atrage acest teritoriu în conflictul armat din Ucraina.

Militarii ucraineni continuă să reziste în oţelăria Azovstal din Mariupol, după evacuarea civililor

Militarii ucraineni din interiorul oţelăriei Azovstal, din oraşul portuar Mariupol (sud-estul Ucrainei) asediat de forţele Moscovei, continuă să reziste atacurilor ruseşti după ce sâmbătă s-a reuşit evacuarea tuturor femeilor, copiilor şi vârstnicilor care îşi găsiseră refugiu în acest uriaş complex industrial, informează duminică portalul Ukrinform, citat de EFE.

Trupele ruse şi-au intensificat în ultimele ore atacurile asupra combinatului siderurgic însă, spun surse ucrainene, în timpul nopţii militarii ucraineni au reuşit să le respingă din nou.

De când vicepremierul ucrainean Irina Vereşciuk a informat sâmbătă că s-a încheiat evacuarea civililor refugiaţi la Azovstal, există temerea că trupele ruse vor da asaltul final cu scopul – potrivit Kievului – de a organiza o defilare în Mariupol care să coincidă cu Ziua Victoriei asupra Germaniei naziste, care va fi marcată luni, 9 mai.

Şi agenţia AFP scrie că ultimii luptători ucraineni din Azovstal continuă să reziste, în pofida faptului că au tot mai puţine muniţii şi hrană şi că sunt nevoiţi să supravieţuiască în condiţii extreme.

Detalii despre viaţa din interiorul combinatului şi despre luptele în curs de desfăşurare au fost oferite de Evghenia Tîtarenko, infirmieră militară, al cărei soţ, membru al regimentului Azov, şi camarazi de-ai săi se află în continuare în complex.

„Numeroşi militari sunt în stare gravă. Sunt răniţi şi nu au medicamente”, explică Evghenia, care a reuşit să păstreze legătura cu apropiaţii săi din interior. „Duc lipsă de hrană şi de apă”, adaugă ea.

„Mă voi lupta până la capăt”, îi scrie soţul ei, Mihailo, într-un SMS văzut de AFP.

De mai multe săptămâni, Mariupol este aproape în întregime sub controlul ruşilor. Doar uriaşa oţelărie Azovstal nu a fost deocamdată cucerită de armata rusă, care o bombardează fără încetare.

„Luptătorii şi-au luat deja rămas bun de la soţiile lor. Unul dintre ei i-a spus soţiei: ‘Nu plânge, ne vom întoarce acasă atunci când va veni vremea: vii sau morţi'”, povesteşte Evghenia, în vârstă de 34 de ani. După părerea ei, posiblitatea ca luptătorii ucraineni să fie evacuaţi din combinat este foarte redusă.

Infirmiera ucraineană descrie o situaţie haotică în interiorul tunelurilor uzinei, cu soldaţi luptând printre civili şi cadavre prin labirintul de galerii subterane ce datează din epoca sovietică.

Morţii au fost băgaţi în saci de plastic şi se descompun în lipsa unui sistem de refrigerare. Dar membrii regimentului Azov nu vor cu niciun chip să cadă în mâinile forţelor ruse.

„Aproape peste tot, transportă cadavrele cu ei. Merită să fie evacuaţi, cei care au rămas în viaţă, răniţii şi morţii”, explică ea.

Evghenia a fugit din Mariupol încă din 24 februarie, ziua declanşării invaziei ruse, când acest mare oraş portuar din sud era deja bombardat. Cu două zile înainte se căsătorise cu Mihailo, şi el tot infirmier militar, care şi-a îndemnat soţia însărcinată să fugă din oraş încă de la primele lupte.

Apoi, alţi infirmieri au construit un spital improvizat în interiorul vastului complex metalurgic Azovstal, după ce ruşii au vizat spitalele din oraş, spune Daviti Suleimanaşvili, un georgian care este membru al regimentului Azov. Acest batalion a fost creat în 2014, la începutul conflictului împotriva proruşilor din Donbas (est), de către militari de extremă dreaptă, iar apoi a fost integrat rapid în Garda naţională ucraineană.

Daviti spune că a fost tratat în acest spital improvizat în martie după ce a fost rănit de un obuz de tanc în timpul unei lupte de stradă în Mariupol. Piciorul stâng i-a fost amputat.

„Este foarte greu să te vindeci în aceste condiţii”, a declarat el prin telefon pentru AFP, descriind lipsa de instalaţii sanitare de bază, de echipament medical şi de încălzire.

Daviti a fost evacuat din Azovstal pe calea aerului, într-un scenariu demn de filmele de la Hollywood: trei elicoptere ucrainene au reuşit să evite rachetele ruse pentru a transporta mai mulţi răniţi. „A fost un miracol. N-am văzut asta decât în filme!”, povesteşte el.

Însă în pofida ororilor de la combinatul Azovstal, unii găsesc insuportabil să se afle afară, notează AFP.

Rolana Bondarenko, o femeie în vârstă de 54 de ani, are circa 12 prieteni printre membrii regimentului Azov care se află în continuare în combinat. Împreună cu fiul ei, Rolana a fost una dintre primele persoane care s-au alăturat batalionului Azov în 2014. De atunci, Rolana a aflat că băiatul ei a fost ucis la jumătatea lunii aprilie.

„L-au băgat într-un sac negru şi trupul lui putrezeşte”, a declarat ea pentru AFP prin telefon, din Germania, unde locuieşte de un an din motive medicale. „Şi nu este doar cazul lui. Sunt sute!”, adaugă femeia.

Dar chiar şi după pierderea fiului, Rolana continuă să-i sprijine cu înfocare pe ultimii combatanţi ucraineni care rezistă puterii de foc a artileriei şi avioanelor ruse, în ceea ce pare a fi ultima redută ucraineană din Mariupol.

În fiecare zi, ea trimite texte presărate cu emoticoane pentru a ridica moralul combatanţilor ucraineni care, în ceea ce-i priveşte, încearcă să o menajeze, vorbind mai mult de mândria şi de capacitatea lor de a îndura, şi mai puţin despre suferinţe, notează AFP.

Unii au slăbit „între 15 şi 20 de kilograme”, acum că hrana este pe sponci, explică Rolana. „Mi-ar plăcea să fiu alături de ei în acest moment. Dacă aş muri acolo jos, ar fi lângă familia mea”, adaugă femeia între două suspine.

Rusia anunţă că a lovit o navă de război ucraineană lângă Odesa şi că a doborât două bombardiere

Ministerul Apărării rus a anunţat duminica aceasta că a distrus în cursul nopţii cu o rachetă o navă de război ucraineană în apropierea portului Odesa, din sudul Ucrainei, transmite Reuters.

Ministerul rus a declarat că rachetele sale au lovit o corvetă ‘Project 1241’, de tip sovietic, clasa Tarantul – conform clasificării NATO.

Sistemul de apărare antiaeriană rus a doborât în timpul nopţii două bombardiere Su-24 şi un elicopter aparţinând ucrainenilor deasupra Insulei Şerpilor, în Marea Neagră, a mai transmis ministerul rus într-o declaraţie.

Potrivit sursei citate, patru avioane de luptă, patru elicoptere şi o navă de asalt aparţinând forţelor ucrainene au fost distruse în ultimele 24 de ore.

Reuters menţionează că nu a putut verifica din surse independente aceste informaţii şi că partea ucraineană nu a făcut deocamdată niciun comentariu.

NATO avertizează că urmează ”o şi mai mare brutalitate” şi „distrugeri masive” comise de Rusia în Ucraina

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că Alianţa Nord-Atlantică „nu a observat nicio schimbare” în strategia nucleară a Moscovei, însă a avertizat că trebuie să ne pregătim pentru „şi mai multe distrugeri masive” comise de Rusia în războiul din Ucraina şi a pledat pentru „intensificarea” livrărilor de arme către Kiev, transmite duminică EFE.

„Trebuie să ne pregătim pentru ofensiva rusă, pentru o şi mai mare brutalitate, mai multă suferinţă şi chiar o mai mare distrugere masivă a infrastructurii critice şi a zonelor rezidenţiale”, a apreciat Stoltenberg într-un interviu publicat duminică de cotidianul belgian Le Soir.

Chiar şi aşa, a continuat Stoltenberg, „de la începerea războiului din Ucraina, la 24 februarie, NATO nu a văzut nicio schimbare în strategia nucleară a Rusiei”, în pofida ameninţărilor proferate de preşedintele rus Vladimir Putin de a folosi arme de acest tip.

„Este de datoria noastră să reducem acest risc. NATO este alianţa cea mai puternică din lume. Iar mesajul nostru este clar: după folosirea armelor nucleare, vor exista doar învinşi în toate taberele”, a avertizat fostul premier norvegian, care a atras atenţia că, „din nefericire”, acest război „ar putea dura luni sau chiar ani”.

Pentru „a respinge invazia rusă în mod sustenabil şi de succes”, Kievul trebuie „să treacă la arme occidentale moderne”, a spus el. „Ucraina are nevoie urgent de armament greu. Occidentul trebuie să-şi intensifice livrările, să facă mai mult şi să se pregătească pentru un angajament pe termen lung. Trebuie să ne asigurăm că Ucraina se poate apăra. Curajul şi vitejia militarilor ucraineni nu vor fi de ajuns. Este nevoie şi de un sprijin militar susţinut din partea Occidentului”, a pledat Stoltenberg.

„Putin a început războiul pentru că voia mai puţin NATO la frontierele sale. A obţinut exact contrariul, adică mai mult NATO la frontierele sale, mai multă prezenţă a Alianţei pe flancul estic şi, posibil, doi noi membri (Suedia şi Finlanda) ai NATO”, a explicat el, adăugând că, dacă cele două ţări decid în cele din urmă să se alăture Alianţei Nord-Atlantice, ele „vor putea să se integreze rapid”.

Stoltenberg se aşteaptă ca la summitul din Madrid al alianţei, de la sfârşitul lunii iunie, liderii ţărilor NATO „să accepte să-şi consolideze capacităţile de apărare şi descurajare”, dat fiind că „ne confruntăm cu cea mai mare provocare de securitate a acestei generaţii”, nu doar din cauza Rusiei, ci şi din cauza terorismului, a atacurilor cibernetice şi a implicaţiilor ascensiunii Chinei asupra politicii de securitate.

„Aliaţii NATO au fost cândva inamici, dar am reuşit să construim instituţii precum NATO şi Uniunea Europeană pe ruinele celui de-al doilea Război Mondial pentru a evita războiul”, a amintit Stoltenberg.

Bombardament rus asupra unei şcoli ucrainene: Doi morţi şi 60 de persoane prinse sub dărâmături

Gaidai a declarat că forţele ruse au lansat un atac aerian sâmbătă după-amiază asupra şcolii în care se adăposteau circa 90 de persoane, provocând un incendiu care a cuprins clădirea. Treizeci de oameni au fost salvaţi.

„Incendiul a fost stins după aproape patru ore, apoi molozul a fost îndepărtat şi, din nefericire, cadavrele a două persoane au fost găsite. Probabil că toţi cei 60 de oameni aflaţi încă sub dărâmături au murit”, a scris Gaidai pe canalul său de Telegram.

Bilogorivka este un sat situat la circa 10 kilometri vest de Lîsîceansk, bombardat din greu de forţele ruse, notează dpa.

Separat, Gaidai a declarat că, potrivit informaţiilor preliminare, bombardarea satului Şîpilovo a distrus o casă, iar 11 oameni au rămas prinşi sub dărâmături.

Reuters notează că nu a putut verifica imediat aceste informaţii, iar dinspre partea rusă nu există un răspuns.

Nou apel al luptătorilor asediaţi în oţelăria Azovstal din Mariupol, după evacuarea ultimilor civili

Comandantul Brigăzii 36 de Puşcaşi Marini ai Forţelor armate ucrainene (FAU), Serhii Volinski, unul dintre cei circa o mie de militari ucraineni care s-au refugiat în interiorul oţelăriei Azovstal, din Mariupol, singurii rămaşi în oraşul din sud-estul Ucrainei după evacuarea ultimilor civili de aici, a lansat un nou apel la ajutor la câteva ore după plecarea ultimilor noncombatanţi, transmite duminică dpa.

Volinski a declarat că oamenii săi nu pot decât să spere la un miracol, „că o putere superioară va găsi o cale să ne salveze!”

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că ar trebui să aibă loc negocieri care să permită ultimilor militari ucraineni baricadaţi în oţelărie – unde se află de săptămâni bune – să plece de acolo, însă Moscova nu a dat niciun semn că ar fi de acord cu astfel de negocieri.

Volinski a scris că trei dintre militarii săi au murit şi şase au fost răniţi sâmbătă, în timpul operaţiunilor de evacuare a civililor.

„Pare că am nimerit într-un reality show din Iad în care noi, soldaţii, luptăm pentru vieţile noastre şi întreaga lume urmăreşte acest episod interesant”, s-a plâns Volinski. „Durere, suferinţă, foame, nefericire, lacrimi, temeri, moarte. Este totul real”, a adăugat el, postând şi o fotografie cu el, în care apare nebărbierit, cu ochii înceţoşaţi şi cu o aparentă rană la nas.

Moscova informează că 1.16 milioane de persoane au fost duse din Ucraina în Rusia

Aproximativ 1,16 milioane de persoane au fost duse în Rusia de la începutul invadării Ucrainei de către armata rusă la sfârşitul lunii februarie, potrivit informaţiilor furnizate sâmbătă de ministerul apărării de la Moscova, transmite dpa.

Această cifră include aproximativ 205.000 copii.

Doar de vineri, 18.580 de persoane, inclusiv 1.840 de copii, au tranzitat din Ucraina în Rusia, a declarat generalul colonel Mihail Mizinţev.

Rusia spune că aduce oamenii pe teritoriul său pentru a-i salva de luptele care au loc în estul Ucrainei între grupurile etnicilor ruşi pro-Kremlin şi guvernul central de la Kiev.

Kievul susţine că Moscova duce oamenii în Rusia împotriva voinţei lor şi nu le permite să revină pe teritoriul controlat de autorităţile ucrainene.

Marea Britanie va oferi Ucrainei un sprijin militar suplimentar de 1,3 miliarde de lire sterline

Marea Britanie a anunţat sâmbătă că va oferi sprijin şi ajutor militar Ucrainei în valoare de 1,3 miliarde de lire sterline, comunicând acest angajament suplimentar înaintea reuniunii video de duminică a liderilor G7 cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, transmite Reuters.

Premierul Johnson a fost unul din cei mai puternici susţinători ai eforturilor Ucrainei de a rezista forţelor ruse de la lansarea invaziei pe 24 februarie.

Guvernul premierului Boris Johnson a trimis în Ucraina rachete antitanc, sisteme de apărare aeriană, precum şi alte arme.

Noul angajament aproape dublează angajamentele anterioare ale Marii Britanii privind cheltuielile destinate Ucrainei. Executivul britanic a spus că este cea mai mare rată a cheltuielilor pentru un conflict de la războaiele din Irak şi Afganistan, fără a furniza alte detalii.

„Atacul brutal al lui Putin nu doar cauzează devastări de nedescris în Ucraina, ci ameninţă de asemenea pacea şi securitatea în întreaga Europă”, a spus premierul Johnson într-un comunicat.

Săptămâna trecută, Boris Johnson a devenit primul lider occidental care s-a adresat parlamentului Ucrainei de la începutul invaziei ruse.

Marea Britanie a declarat că aceste cheltuieli suplimentare pentru Ucraina vor proveni dintr-o rezervă utilizată de guvern pentru situaţii de urgenţă.

Guvernul a mai spus că premierul Johnson va găzdui o întâlnire a companiilor de apărare de top la sfârşitul acestei luni pentru a discuta despre creşterea producţiei ca răspuns la creşterea cererii create de războiul din Ucraina.

Deşi Marea Britanie a oferit un ajutor militar semnificativ, până acum a acceptat relativ puţini refugiaţi ucraineni din cele peste cinci milioane care au fugit din calea războiului. Guvernul britanic a declarat sâmbătă că până acum a eliberat peste 86.000 de vize pentru ucraineni, dintre care aproximativ 27.000 au ajuns în Marea Britanie.

Preşedintele Zelenski: Peste 300 de persoane au fost salvate din combinatul siderurgic Azovstal

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat sâmbătă că peste 300 de civili au fost salvaţi din combinatul siderurgic Azovstal din Mariupol, obiectiv aflat sub atacul forţele ruse de câteva săptămâni, transmite AFP.

Într-un discurs difuzat sâmbătă seara, preşedintele Zelenski a spus că autorităţile se vor concentra acum asupra evacuării răniţilor şi a medicilor, precum şi asupra coridoarelor umanitare pentru toţi locuitorii din Mariupol şi zonele din împrejurimile acestui oraş.

Irpin, oraşul din care armata rusă s-a retras, dar suferinţa a rămas

Irpin, aflat la aproximativ 40 de kilometri Nord-Vest de Kiev, este considerat oraşul rezistenţei în faţa atacurilor terestre ale armatei ruse în Ucraina.

În această localitate s-au dat unele dintre cele mai crâncene lupte pentru apărarea Capitalei, iar după aproape o lună de conflict militar, forţele ruseşti au fost nevoite să se retragă.

Pierderile generate de aceste lupte sunt greu de imaginat. Invadatorii au folosit, în încercarea de a ocupa Irpinul, toată gama de armament, iar oraşul a fost puternic afectat de atacurile cu bombe, rachete, proiectile şi gloanţe.

Unele blocuri au fost complet distruse, altele au fost parţial afectate. La fel s-a întâmplat şi cu casele, spaţiile comerciale şi infrastructura. Nu a scăpat de gloanţele militarilor ruşi nici biserica din centrul localităţii.

Ceea ce este mai grav este însă că numărul civililor ucişi în luptele de la Irpin se ridică la peste 300, la o populaţie de aproximativ 100.000. Numărul victimelor putea să fie net mai mare, însă autorităţile au sprijinit de urgenţă evacuarea a 95% din populaţie.

„În perioada ocupaţiei ruseşti în Irpin au fost omorâţi peste 300 de oameni. Noi am oprit invazia rusească, şi anume oraşul Irpin este cel care a oprit înaintarea trupelor spre Kiev. Băieţii au luptat şi nu au stat cu mâinile în şold. Nu se gândea nimeni atunci la el însuşi, ci fiecare a luptat pentru oraşul lui, pentru Ucraina, pentru preşedintele nostru şi conştientizăm că, dacă va cădea Irpin, a doua zi luptele se vor duce în Kiev. Am avut până la începerea războiului 100.000 de locuitori şi principalul lucru pe care l-am putut realiza a fost evacuarea a 95% din populaţia oraşului. În acest fel am salvat zeci de mii de vieţi ale locuitorilor noştri”, a declarat primarul din Irpin, Olexandr Markuşin.

Deşi a trecut aproape o lună şi jumătate de la retragerea armatei ruse, Irpinul suferă în continuare. Populaţia nu are încă utilităţi, iar condiţiile de viaţă sunt foarte grele. Oamenii care au îndrăznit să rămână în oraş primesc hrană caldă de la voluntari.

„Totul a început pe 2 martie. În ziua de 2 martie, acest bloc a fost distrus. Da, alături de noi este o unitate militară. Au fost multe maşini militare care au fost distruse. Sunt oameni care au stat tot timpul aici. Lumea nu se prea întoarce acasă, pentru că încă nu avem curent electric. La reţeaua de apă s-a dat drumul şi promit că lumină va fi de luni.
Oamenii vor să se întoarcă. Nu pot spune că în număr mare, dar ştiu persoane care vor să se întoarcă. (…) Când a fost atacat acest bloc, au fost doi răniţi, evacuaţi cu salvările, dar nu au fost morţi. O parte din populaţie s-a evacuat înainte de sosirea trupelor ruseşti. O parte s-a ascuns în subsoluri”, povesteşte Ivanina Libov, o femeie de 57 de ani, care a fost martora scenelor de război din Irpin.

Locatarii blocurilor distruse de atacurile armatei ruse au primit promisiunea că imobilele vor fi demolate şi în locul lor vor fi construite altele noi. Din acest motiv, ei au refuzat să plece de acasă.

„Toţi au de gând să se întoarcă, atunci când se va construi un nou bloc. Acesta va fi demolat şi va fi construit un nou bloc”, afirmă un bărbat care nu a fugit de război.

„Uitaţi-vă la etajele de sus! Nu a fost doar un incendiu. S-a tras cu rachete şi cu proiectile”, a spus unul dintre localnici, care stă într-un bloc cu nouă etaje.

O femeie de 70 de ani recunoaşte că a refuzat să plece şi că, în plin război, îşi gătea mâncarea în faţa blocului, iar noaptea o petrecea la subsol.

„Locuiesc la etajul opt. Nu am fugit. Am stat aici până pe 13 martie. Fierbeam mâncarea afară şi stăteam ascunşi la subsol”, afirmă Raisa Dimitrivna.

Primarul din Irpin consideră că refacerea localităţii ar putea fi relativ uşoară, dacă va fi asigurată finanţarea necesară.

„Refacerea oraşului va fi făcută 100%, dacă vom avea banii necesari. Vom putea realiza acest lucru într-un an şi jumătate – doi ani. Nu putem să îl reînnoim, dacă îl facem mai frumos decât a fost”, dă asigurări Olexandr Markuşin, cel care pe 24 februarie a luat arma şi a luptat alături de ucraineni pentru salvarea oraşului şi a ţării pe care le reprezintă.

Polonia a fortificat 60 de kilometri ai frontierei sale cu Belarus

Polonia a fortificat până în prezent circa 60 de kilometri din frontiera sa cu Belarusul printr-o barieră permanentă, a anunţat poliţia de frontieră poloneză, transmite sâmbătă dpa.

Lucrările de construcţie se desfăşoară conform planului şi urmează să se încheie până la sfârşitul lui iunie, a declarat o purtătoare de cuvânt a poliţiei pentru agenţia de presă PAP.

Frontiera polono-belarusă are 418 de kilometri lungime, din care 186 de kilometri de graniţă terestră. Vara şi toamna trecută, situaţia la graniţa terestră a fost tensionată, în condiţiile în care mii de oameni au încercat să pătrundă ilegal pe acolo în UE.

Uniunea Europeană l-a acuzat cu acea ocazie pe preşedintele Belarus, Aleksandr Lukaşenko, că a adus intenţionat migranţi din regiuni aflate în criză la frontiera externă a UE pentru a pune presiune pe Occident.

Odată cu încălzirea vremii, în ultimele săptămâni au crescut şi încercările de a trece fraudulos frontiera polono-belarusă, notează dpa. Vineri, 76 de persoane au încercat să intre în Polonia dinspre Belarus, potrivit vameşilor.

Militarii au ridicat încă din august 2021 un gard provizoriu pe secţiunile terestre ale frontierei comune pentru a îngreuna tentativele de trecere a graniţei. Acest gard dotat cu sârmă ghimpată are 2,5 metri înălţime.

De la sfârşitul lui ianuarie, gardul provizoriu a fost înlocuit cu o barieră permanentă de 5,5 metri înălţime, echipată cu senzori de mişcare şi cu camere video.

Articole recomandate